Insecte daunatoare

Conform studiilor efectuate, Ovalisia Festiva a fost un daunator rar întâlnit în Europa de Est. În ultimii ani a început sa apara mai des, atacand în special speciile de Cupressaceae, mai exact Tuia, Chiparos și Ienupar. Ovalisia Festiva a început sa își facă simtita prezenta predominant în Campia Romana.
În comparație cu ciclul de viață anual al speciilor din regiunea mediteraneeană, în România, adulții au apărut între al doilea și al optulea an după plantarea copacilor, provocând un atac de peste 50% in pepiniere.

Condițiile climatice din ultima perioadă au favorizat apariția și dezvoltarea( anormala) dăunătorului:  Carabusul de mai(Melolonta melolonta) și a altor defoliatori  în plantațiile de  pomi fructiferi, arbori de aliniament , parcuri , arbori și arbuști  ornamentali. Scurta descriere a bolii sau dăunătorului: Adultul are 20-25 mm lungime, cu capul, pronotul și scutelul de culoare neagra cu reflexe verzui, elitrele castanii, care prezintă patru catrene longitudinale, uneori cu pubescență albă. Antena este măciucată, lamelară, la mascul fiind formata din 7 lamele, iar la femele din 6 lamele. Abdomenul este de culoare neagră, prevazut cu părțile laterale cu șase pete triunghiulare albe, cu …mai mult

Arborii si arbustii rasinosi sunt atacati de daunatori ce formeaza gale intre scoarta si lemn, determinand uscarea acestora. De asemenea, o parte din daunatori asigura defolierea arborilor, atacand acele. Combaterea se realizeaza cu ajutorul arborilor capcana si a tratamentelor cu insecticide.

Acarianul filocoptid este raspandit pe intreg globul iar in tara noastra prezenta acestuia  s-a semnalat in urma cu 20 de ani, timp in care si-a extins arealul de raspandire. Cresterea rezervei biologice este favorizata de clima secetoasa si calduroasa si de numarul mic de produse fitosanitare care au eficienta in controlul acarienilor.

Daunatori polifagi, gandacii pocnitori se intalnesc in aproape toate regiunile globului. Adultii au un regim de hrana mixt insa daunele produse de acestia sunt nesemnificative. Larvele, in schimb, sunt extrem de vatamatoare, hranindu-se cu partile subterane ale plantelor, cu boabele in curs de germinare, embrionul sau radacinile abia formate.

Gargarita florilor de mar este raspandita in toate tarile europene cultivatoare de mar. Gargarita are un regim alimentar monofag, ataca marul, mai rar parul si gutuiul. Larvele produc cele mai mari pagube,  se hranesc cu organele interne ale bobocilor florali de mar.