Castraveti

  Mana cucurbitaceelor (castraveti, pepeni, dovlecei) – Pseudoperonospora cubensis Boala a fost descoperita la mijlocul secolului trecut in Cuba, dar acum este cunoscuta ca frecventa pe castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, fiind deosebit de pagubitoare la culturile din spatii protejate. In Europa s-a extins la inceputul acestui secol, iar in Romania a fost semnalata in 1928 in sudul tarii. In Moldova ea a aparut abia dupa anul 1970.    Simptome: Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzi-deschis pe fara superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor. Culoarea petelor se schimba in galben, apoi in …mai mult

  Fainarea cucurbitaceelor – Sphaerotheca fuliginea Boala este raspandita in toate tarile cultivatoare si produce pagube insemnate, datorita uscarii rapide a frunzelor.    Simptome: Boala se manifesta pe organele aeriene (tulpini, frunze, fructe in toate stadiile de dezvoltare). Pe suprafata organelor atacate apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, in scurt timp se usuca. Sub acest miceliu tesuturile se ingalbenesc si se brunifica. In conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar …mai mult

  Patarea unghiulara a castravetilor – Pseudomonas syringae pv. lachrymans Este o boala pagubitoare si frecventa in culturile de castraveti in camp, cat si in cele din spatiile protejate.    Simptome: Boala se manifesta pe toate organele supraterane ale plantei, pe parcursul intregii perioade de vegetatie. Pe cotiledoane, imediat dupa rasarirea plantutelor, apar pete mici circulare sau colturoase, de culoare verde inchisa si apoase la inceput, ca apoi sa devina brune. Pe frunze apar pete unghiulare, hidrozate, de culoare verde inchis, dispuse intre nervuri si inconjurate de o zona galben-verzuie. In conditii favorabile petele conflueaza, iar in dreptul acestora, pe …mai mult

Castravetele (Cucumis sativus) este o planta legumicola cultivata pentru fructele sale. Acestea se consuma la maturitatea comerciala (tehnica), fiind apreciate pentru continutul lor in elemente nutritive, precum si pentru efectul lor terapeutic. Castravetii se consuma proaspeti sau se prelucreaza sub forma de conserve sau muraturi. Fructele contin peste 90% apa, substante pectice, vitamine si minerale. Aroma specifica este data de uleiurile eterice. Sucul de castraveti are actiune diuretica, ajuta la cresterea parului, are rol in tratarea reumatismului si tonifica unghiile. Extractele de castravete sunt folosite in industria cosmeticelor.

Castravetii fabio au efecte terapeutice identice cu cei din gradina, iar gama de probleme rezolvate de castraveti este mare.

Castraveti: Programul de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor, produse recomandate, perioade tratare.