Boala este frecvent intalnita in toate culturile de radacinoase, insa pagubele cele mai mari sunt semnalate in depozite si silozuri. Patogenul determina putrezirea radacinilor iar pagubele pot ajunge pana la 50%. Ciuperca ataca patrunjelul de radacina, telina, pastarnacul, dar si alte legume.
Pastarnac
Pastarnacul (Pastinaca sativa), este o planta erbacee bienala din familia Apiaceae, cultivata pentru radacina sa comestibila. Pastarnacul are o tulpina ramificata, cu o rozeta de frunze, care sunt alungite sau triunghiulare, cu o lungime de 30-38 cm.
Frunzele de la varful plantei sunt mai mici și atasate direct de tulpina. Planta produce flori galbene sau portocalii, cu petale largi. Radacina plantei este groasa si carnoasa, poate creste intre 10 si 23 cm. Creste pana la o inaltime de 90-180 cm si este de obicei crescut pentru un singur sezon. Pastarnacul provine din zona Marii Mediterane.
Fainarea morcovului, pastarnacului si mararului, Erysiphe umbeliferarum este cunoscuta in toata Europa, la noi in tara a fost semnalata in anul 1924 pe pastarnac, iar in 1933 pe morcov. Atacul pe marar a fost semnalat mai tarziu.
Pastarnacul (Pastinaca sativa) se cultiva pentru radacinile sale aromate. Acestea au continut ridicat de glucide, protide, vitamina C, saruri de potasiu, saruri de fosfor si substante volatile. Radacinile si frunzele se folosesc si pentru furajarea animalelor. Pastarnacul este originar din sudul Europei, unde creste spontan. Se cultiva de peste 400 ani, iar in prezent este raspandit pe tot globul. In Romania se cultiva pe suprafete mici, alaturi de morcovi si telina.
Pastarnac: o leguma ce se trateaza impotriva manei, putregaiului, mucegaiului, fainarii sau a patarii cu fungicide pentru tratamente preventive sau combative.
