Migdal, informatii despre tratamente, boli si daunatori

migdal-tratamente

Migdalul (Amygdalus communis) este o importanta specie pomicola, fiind apreciata pentru samburii fructelor sale. Recent, aceast pom a inceput sa fie cultivat si in Romania. Cele mai favorabile zone pentru migdal fiind in Tulcea, Constanta, Ostrov, Prahova, Arad, Bihor, Salaj sau in zona litoralului. Migdalul este originar din Asia si a fost cultivat inca din vremea grecilor si romanilor. In prezent, cea mai mare tara producatoare de migdale fiind SUA.

Principalele boli la migdal

VIROZE
viroza-migdal
Varsatul prunelor (Plum pox virus)

Aceasta viroza ataca majoritatea pomilor samburosi. Pe frunzele de migdal se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate frunzele. Simptomele dispar in lunile calduroase de vara. Pe fructe apar pete circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte. Fructele atacate cad din pom inainte de vreme. In caz de atac sever, petele circulare apar si pe samburi. Virusul se raspandeste prin materialul saditor infectat, prin cicade, afide si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

  • plantare de pomi sanatosi;
  • izolare spatiala intre livezile cultivate cu specii samburoase;
  • distrugerea buruienilor si a arbustilor din apropierea livezilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.
BACTERIOZE
ciuruire-bacteriana-migdal
Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. morsprunorum)

Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunzele de migdal apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul duce la deformarea si craparea fructelor. Din aceasta cauza, migdalele isi pierd valoarea comerciala. Pe lasari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la un an la altul si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in migdal prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • efectuarea tratamentelor la dezmugurit cu fungicide specifice.
cancer-bacterian-migdal
Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)

Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat. Initial, apar tumori mici, netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul, tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos. Patogenul patrunde in migdal prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc. De asemenea, aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 °C si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1%;
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.
MICOZE
monilioza-migdal
Monilioza (Monilinia laxa)

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, produca pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru.
ciuruire-frunze-migdal
Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)

Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunzele de migdal apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 %;
  • efectuarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.
fainare-migdal
Fainarea (Sphaerotheca pannosa var. persicae)

La migdal, atacul se manifesta pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • cultivarea soiurilor de migdal rezistente;
  • lastarii si fructele atacate se vor arde;
  • efectuarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.
taphrina-deformans-migdal
Basicarea frunzelor (Taphrina deformans)

Boala ataca in principal frunzele, dar in anii favorabili poate ataca fructele si lastarii. Frunzele tinere prezinta pe partea superioara basicari sau sunt deformate, avand dimensiuni mai mari decat cele sanatoase. De asemenea, frunzele atacate au o culoare rosiatica, iar mai tarziu se ingalbenesc. In final, acestea cad, pomul fiind puternic afectat. Ramurile si lastarii afectati au cresteri incetinite si sunt sensibili la gerurile din timpul iernii. Atacul pe fructe este intalnit foarte rar si se manifesta prin aparitia unor pete mici, albicioase, in dreptul carora tesuturile putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Principalii daunatori la migdal

cydia-pommela
Viermele merelor (Cydia pomonella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din apropierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente. Astfel, fructele nu mai pot fi consumate.

Metode de combatere:

  • folosirea capcanelor cu feromoni pentru a identifica zborul adultilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
larva-fluture-cu-abdomen-auriu
Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Prezenta acestui daunator este foarte greu de depistat. Astfel, pomii se vor examina vizual foarte bine.

Metode de combatere:

  • eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
omida-paroasa
Omida paroasa (Hyphantria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (dud, platan etc.), precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceast daunator produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
anarsia-lineatella-migdal
Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele nou aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

  • taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
acarieni-migdal
Acarienii

Sunt daunatori care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, frunzele de migdal au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar pomul stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
molia-orientala
Molia orientala a fructelor (Grapholita molesta)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos, in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii ataca lastarii si se hranesc in interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in conditiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

  • taierea si distrugerea organelor atacate;
  • utilizarea capcanelor atractante;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
san-jose-migdal
Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva pe scoarta speciilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

  • aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
afide
Afidele

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei pomului fata de boli.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
viermele-prunelor
Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub scoarta pomilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si cauta locul potrivit pentru iernare.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
sciaphobus-squalidus
Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, acestia urca in pomi si se hranesc cu muguri si cu boboci florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Metode de combatere:

  • mobilizarea solului din livada in toamna;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
anthonomus-pomorum
Gargarita florilor (Anthonomus pomorum)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoarta pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc cu frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
tripsi-migdal
Tripsi

Sunt daunatori de mici dimensiuni, greu vizibili cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura sau pomi fructiferi. Aceastia colonizeaza varfurile de crestere, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea din crestere a pomilor.

Metode de combatere:

  • utilizarea capcanelor atractante;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.