Varza de Bruxelles (Brassica oleracea var. gemmifera) este o planta ce face parte din familia Brassicaceae, cultivata pentru mugurii sai (verzisoarele), care au un gust placut si o valoare alimentara ridicata. Acestea contin lipide, sodiu, potasiu,  fibre alimentare, proteine, vitamine (A, D, C, B-12, B6), magneziu, fier si calciu. In tara noastra este cultivata pe spatii restranse, chiar daca aceasta specie este foarte bine adaptata conditiilor climatice din Romania. Fiind o specie inrudita cu varza alba, varza de Bruxelles imparte cu aceasta o serie de boli si daunatori.

Principalele boli ale verzei de Bruxelles

BACTERIOZE

Nervatiunea neagra produsa de Xantomonas camperstris

Pe frunze apar pete mari, neregulate, galbene, in dreptul carora nervurile sunt brunificate si innegrite. Tesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subtiate, iar in final se usuca. Boala se dezvolta rapid in conditii de umiditate ridicata. Daca se realizeaza o sectiune in tulpina, se observa brunificarea vaselor conducatoare. Boala se transmite prin samanta infectata si prin exudatul bacterian, care este transportat de picaturile de apa si de limacsi.

Masuri de prevenire si combatere:

• dezinfectarea semintelor si a substratului pentru rasadnita, inainte de semanat;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• rotatie corecta (varza de Bruxelles nu trebuie sa revina pe acelasi teren decat dupa 4 ani);
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;

Patarea bacteriana a frunzelor produsa de Pseudomonas syringae pv. maculicola

Infectia se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete mici, intunecate si umede. Aceste pete raman de obicei mici, dar se pot extinde daca sunt conditii favorabile. In cazul petelor mai vechi poate aparea uneori o bordura de culoare purpurie. Infectiile severe pot duce la caderea prematura a frunzelor.

Masuri de prevenire si combatere:

• evitarea udarii prin aspersiune;
• utilizarea semintelor si rasadurilor sanatoase;
• tratamente cu fungicide specifice;

Putregaiul umed al cruciferelor produs de Erwinia carotovora pv. carotovora

Atacul apare in anii ploiosii, pe terenurile compactate. In locul de prindere a frunzelor apar pete umede, de culoare galbuie. In conditii de umiditatea atmosferica ridicata, putregaiul cuprinde toti mugurii si ii transforma intr-o masa mucilaginoasa, urat mirositoare. Bacteria rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate. Atacul se poate manifesta si in depozit, daca temperaturile sunt mentinute in jurul valorii de 20-25℃.

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita;
• asolament corect (varza de Bruxelles nu trebuie sa revina pe acelasi teren decat dupa 4 ani);
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

MICOZE

Mana cruciferelor produsa de Peronospora brassicae

Boala apare frecvent la plantele cultivate la densitate prea mare si este favorizata de conditiile de umiditate ridicata. Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe frunze a unor pete neregulate, de culoare galbena, care ulterior se brunifica. Pe partea inferioara, in dreptul acestor pete, apare un puf alb-cenusiu. In conditii de umiditate ridicata, infectia se extinde rapid, frunzele putrezesc sau se usuca, iar cresterea plantei este oprita.

Masuri de prevenire si combatere:

• utilizarea soiurilor rezistente;
• indepartarea din cultura a plantelor atacate;
• tratamente cu fungicide in perioada de vegetatie fungicide specifice;

Hernia radacinilor produsa de Plasmodiophora brassicae

Este o boala usor de recunoscut datorita simptomelor care apar pe frunze si pe radacina. Simptomele aeriene sunt reprezentate de piticirea plantelor, ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora. Pe radacini boala se manifesta prin aparitia unor umflaturi sau strangulari, indicand un sistem radicular disfunctional. Boala se poate instala inca din faza de rasad.

Masuri de prevenire si combatere:

• verificarea rasadurilor inainte de plantare;
• la plantare se aleg terenuri cu un pH usor bazic; terenurile se pot amenda cu hidroxid de calciu (var stins), pentru a corecta pH-ul;
• eliminarea plantelor bolnave din cultura;
• rotatie corecta (varza de Bruxelles poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani);

Albumeala cruciferelor produsa de Albugo candida

Boala isi poate face aparitia inca din primele stadii de vegetatie. Pe organele plantei apa pete de decolorare galbui, de diferite forme iar pe ambele fete ale frunzelor se formeaza cruste albe – laptoase, inelare. Bola evolueaza, iar epiderma crapa si petele devin prafoase. Petele se unesc si frunzele se usuca. Simptomele se pot manifesta si pe tulpina. In urma atacului, tulpina se ingroasa, se indoaie si se rasuceste, iar in final se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

• distrugerea buruienilor;
• rotatie corecta (varza de Bruxelles poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani);
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;

Putregaiul uscat produs de Phoma lingam

Boala ataca partile aeriene ale plantei. Primele simptome sunt reprezentate de pete decolorate, pe care apar puncte mici si negre, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. In caz de atac sever, planta poate fi defoliata sau distrusa. Ciuperca rezista pe resturile vegetale si este transmisa de mai multi vectori (apa, vant, animale, om).

Masuri de prevenire si combatere:

• stangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• plantarea de rasaduri si seminte sanatoase.;
• cultivarea soiurilor rezistente;

Alternarioza produsa de Alternaria brassicae

Boala se manifesta prin aparitia unor pete circulare, de culoare bruna, pe frunze si petioli. Petele evolueaza, se maresc si sunt inconjurate de o bordura galbena, iar tesuturile afectate se usuca si cad. Boala favorizeaza aparitia unor putregaiuri de natura fungica sau bacteriana.

Masuri de prevenire si combatere:

• rotatia corecta a culturilor (varza poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani);
• dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita.
• evitarea irigarii prin aspersiune;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Ofilirea fuzariana produsa de Fusarium spp.

Simptomele initiale sunt reprezentate de ofilirea frunzelor inferioare, de multe ori pe o parte a plantei. Frunzele atacate se brunifica si cad, iar cu timpul se poate ofili intreaga planta. Plantele atacate capata si un gust amar.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea materialului de plantat sanatos;
• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• tratamente chimice in perioada de vegetatie cu fungicide specifice;

 Principalii daunatori la varza de Bruxelles

Paduchele cenusiu (Brevicoryne brassicae)

Aceasta specie ataca toate plantele ce fac parte din familia Brassicaceae. Dezvolta mai multe generatii pe an si ierneaza ca ou pe resturile vegetale de la suprafata solului. Primavara devreme coloniile apar pe cruciferele spontane, iar in luna iunie apar formele aripate care migreaza pe cruciferele cultivate. Adultii si larvele inteapa organele plantei si se hranesc cu sucul celular al acestora. Din aceasta cauza frunzele se incretesc, iar in caz de atac puternic se usuca si cad.

Metode de combatere:

• distrugerea buruienilor din cultura;
• tratamente cu insecticide specifice;
• utilizarea capacanelor atractante;

Molia verzei (Plutella xilostella) 

Are mai multe generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa in sol sau pe diferite resturi de plante. Adultii depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Larvele rod epiderma si parenchimul, iar frunzele au un aspect plumburiu.

Metode de combatere:

• fertilizare echilibrata;
• distrugerea buruienilor;
• stragerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Buha verzei (Mamestra brassicae)

Buha verzei este un daunator polifag, ataca varza, conopida, gulia si alte crucifere cultivate si spontane. Omizile se localizeaza in partea inferioara a funzelor, pe care le rod. Larvele rod orificii in frunze si sapa galerii in muguri, iar pe ranile provocate se pot instala agenti fito-patogeni ce duc la putrezirea mugurilor.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Larvele fluturelui alb al verzei ataca varza, gulia, ridichea si alte crucifere cultivate si spontane. Larvele de prime varste se hranesc in grup si rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, iar mai tarziu devin solitare, scheletuind frunzele. In caz de atac sever, mugurii poate fi ciuruiti.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;

Plosnita rosie a verzei (Eurydema ornata)

Are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca adult, pe sub frunzele arborilor. Adultii apar primavara devreme, se hranesc pe cruciferele spontane, apoi depun ponta grupat, pe partea inferioara a frunzelor de conopida, varza, varza de Bruxelles etc. Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din tesuturi, determinand necrozarea acestora.

Metode de combatere:

• fertilizare echilibrata;
• distrugerea buruienilor;
• tratamente chimice cu insecticide care au in spectrul lor de combatere si plosnitele;

Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp)

Adultii apar primavara devreme, iar dupa o hranire suplimentara depun ponta in sol, langa plantele de varza, conopida, gulie etc. Adultii ataca frunzele, rod tesuturile, iar frunza capata un aspect ciuruit.

Metode de combatere:

• aratura adanca de toamna si prasile repetate;
• tratamente cu insecticide specifice.