Cultura legumelor radacinoase

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 4 ani

 

Din aceasta grupa de plante legumicole fac parte specii de la care se consuma radacinile ingrosate (tuberizate). Dintre legumele radacinoase, in gradina familiala se cultiva frecvent morcovul, patrunjelul, pastarnacul, sfecla rosie, telina pentru radacina, ridichiile de luna, vara si iarna.

Legumele radacinoase sunt folosite in alimentatie, la pregatirea si condimentarea diferitelor mancaruri, salate, sucuri sau in stare cruda.

Datorita unui continut ridicat de zaharuri, saruri minerale si vitamine, aceste legume sunt mult apreciate de consumatori. Trebuie remarcat si continutul in uleiuri eterice a unora ca: patrunjel, telina, care le confera aroma si gust specific.

Uleiurile eterice din radacinile de patrunjel contribuie la o mai buna digestie a alimentelor.

Marea majoritate a legumelor din aceasta grupa sunt folosite in industria farmaceutica. Astfel, din semintele de morcov se extrage daucarinul, folosit in tradarea bolilor coronariene, iar din semintele de patrunjel se extrage apoilul folosit, inca din antichitate, in tratarea bolilor de rinichi, a malariei si pentru dizolvarea nisipului la rinichi si vezica urinara, legumele radacinoase se comporta ca plante bienale, cu exceptia ridichilor de luna si unele soiuri de ridichi de vara, care sunt anuale.

Cerintele fata de factorii de vegetatie:

Legumele radacinoase se cultiva cu bune rezultate in toate zonele tarii pana la altitudini de 1500-1600 m, fiind plante de climat racoros si relativ umed.

Semintele acestor plante pot germina la temperaturi de 1-5°C, temperatura optima de germinare fiind de 18-20°C. Unele, ca patrunjelul si pastarnacul, rezista in faza de plantula la temperaturi de -8….-10°C, iar radacina matura la -30°C, fapt ce face posibila pastrarea lor peste iarna in camp (patrunjel, pastarnac).

Temperatura din sol si aer influenteaza raportul intre frunze: radacini, lungimea, grosimea si calitatea acestora.

Pentru cresterea normala a radacinilor sunt favorabile temperaturi de 18-20°C. La temperaturi mai ridicate, de 25-30°C in sol, radacinile cresc scurte si raman mici.

Fata de lumina, cerintele sunt moderate, la umbra frunzele se alungesc, dunt firave, iar productia de radacini scade.

Influenta favorabila asupra productiei de radacini are o durata de iluminare. Astfel, procentul de caroten este mai ridicat la morcovii cultivati la 14 ore/zi lumina decat cei cultivati in conditiile de iluminare scurta.

In ceea ce priveste umiditatea solului, cerintele sunt moderate, totusi productii mari si sigure se obtin in conditii de irigare. Fazele in care necesita multa umezeala in sol sunt perioada de germinatie a semintelor, formarea aparatului foliar si a sistemului radicular si in perioada de ingrosare a radacinilor. Lipsa apei in aceste faze duce la lemnificarea tesuturilor, iar variatiile bruste de umiditate provoaca craparea si ramificarea radacinilor, depreciindu-le calitativ.

Excesul de apa este mai daunator, deoarece favorizeaza aparitia de boli, care diminueaza productie.

De mentionat este faptul ca telina necesita multa apa, cultura reusind bine numai in conditii de irigare. Temperaturile de peste 16°C prelungite mult timp si asociate cu seceta in primele faze de vegetatie determina aparitia tulpinilor florifere in primul an.

Legumele radacinoase valorifica bine solurile mijlocii sau usoare, afanate, bogate in substante organice si curate de buruieni. In solurile grele, compacte si slab aerisite, radacinile cresc ascutite, adesea ramificate si au un continut redus de zahar.

Necesarul de elemente fertilizante variaza in cursul vegetatiei. Astfel, in perioada de crestere a aparatului foliar si de ingrosare a radacinilor se manifesta cerinte fata de azot si fosfor, iar in faza de ingrosare a radacinilor si de depunere a substantelor de rezerva se manifesta cerinte ridicate fata de fosfor si potasiu.

Fosforul si potasiul influenteaza favorabil si rezistenta plantelor la boli si imbunatatirea capacitatii de pastrare a radacinilor.

Ingrasamintele organice (gunoiul de grajd) si ingrasamintele verzi sunt recomandate a nu se aplica in anul de cultura, deoarece provoaca ramificarea radacinilor. De aceea, acestea se aplica culturii premergatoare si numai in cazuri exceptionale pe solurile nisipoase se pot aplica ingrasaminte organice bine descompuse si in cantitati moderate.

Telina face exceptie de la aceste recomandari, ei putandu-i-se aplica ingrasaminte organice si in anul de cultura, deoarece reactioneaza favorabil la aceasta fertilizare.

Alegerea soiurilor si a hibrizilor:

Morcov-foarte timpurii (80-90 zile): Napoli

-timpurii (90-110 zile): Carotte de Paris.

-semitimpurii (110-130 zile): Nantes, Danvers 126, Narbone.

-semitarzii (130-150 zile): Chantenay, Chantenay Red Core, Berlanda.

-tarzii (150-180 zile): Bauer Killer Rote Herz, Urias de Berlicum, Kamaran, Nogales.

In ultimii ani pe plan mondial au fost creati hibrizi uriasi cu insusiri superioare: germinatie rapida si uniforma, precocitate, productie ridicata. Dintre acestia se remarca Nanthya F1, Panther F1, Condor F1, Anglia F1, Hytop F1, Jaguar F1.

Patrunjel-timpuriu (140-150 zile): Zaharat.

-semitimpuriu (180-200 zile): Berlinez.

-tarziu (200-220 zile): Bardowicker.

Pastarnac (180-200 zile): Alb lung, Semilung, Rotund.

Telina: Victoria, Alabaster, Lustra, Rodeo.

Sfecla de masa-timpurie: Bordo

-semitimpuriu: De Arad.

-semitardiv: Detrit Nero.

Ridichi de luna: Rotunde timpurii, Rosii cu varf alb, Rodos, Feuer Kugel, Redo, Scharo.

Ridichi de vara: De Dumbraveni, Rosie de Iernut, Bere de Munchen.

Ridichi de iarna: Negre Rotunde.

Dintre hibrizii de ridichi de luna recomandam Winter Tetraploid, Sprintar F1, Rondar F1, Solar F1, Nevada F1, Bolkar F1, King F1.

Infiintarea culturilor:

Pregatirea terenului incepe din toamna prin distrugerea resturilor vegetale, aplicarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu (1/3), aratul sau sapatul cu cazmaua la 28-30 cm. Primavara devreme terenul se marunteste, se aplica a doua parte de ingrasaminte cu fosfor si potasiu si 1/2 din ingrasaminte cu azot. Acestea se incorporeaza in sol si se face modelarea terenului in straturi.

Cultura legumelor radacinoase se realizeaza prin semanat direct in camp, cu exceptia telinei pentru radacina, care se realizeaza prin intermediul rasadului semanat des fara repicare, produs in rasadnite calde sau solarii incalzite.

Ridichile de luna se cultiva cu bune rezultate si in sere, solarii, rasadnite calde, tunele joase, in cultura pura sau asociate cu alte specii legumicole.

 

Date tehnice privind infiintarea culturilor

Cultura

Perioada de insamantare

Perioada de plantat

Norma de samanta

Numar plante la m²

Productia in kg/10 m²

kg/ha

gr/10 m²

Morcov

1-25.03

15.06-10.07

4-6

4-6

64-75

40

Patrunjel

1-25.03

4-5

4-5

45-55

30

Pastarnac

1-20.03

4-5

4-5

45-55

40

Telina

martie-aprilie producerea rasadurilor

10.05-10.06

0.15

0.15

10-12

35

Sfecla de masa

aprilie

12-14

12-14

13-16

35

Ridichi de luna

5.03-5.04

10-20.09

10-15

10-15

140-250

20

Ridichi de vara

15.04-15.05

10-12

10-12

45-55

25

Ridichi de iarna

20.05-5.06

10-12

10-12

18-25

30

Lucrari de intretinere:

Tavalugitul se face imediat dupa semanat.

Udatul se face la infiintarea culturilor imediat dupa semanat sau plantat.

Completarea golurilor se face cu seminte umectate sau cu rasad, in cazul telinei.

Raritul se executa cand plantele au 4-5 frunze in rozeta, la diatante specifice fiecarei specii, iar raritura se valorifica sub forma de legaturi.

Evitarea raritului se poate face prin utilizarea de seminte drajate, care permit o distributie uniforma de rand.

Prasitul se aplica ori de cate ori s-a format crusta si daca apar buruieni. Se executa 3-5 prasile manuale.

Fertilizarea faziala se recomanda a se aplica in doua reprize, prima cand plantele au 3-4 frunze, iar a doua cand incepe ingrosarea radacinii.

Irigarea: se aplica 4-6 udari cu cca 20-40 l apa/m². Pe solurile nisipoase, irigarea prin aspersiune previne acumularea de saruri la suprafata solului, contribuie la realizarea unei rasariri uniforme cu efecte pozitive asupra productiei.

Combaterea bolilor si daunatorilor vizeaza indeosebi alternarioza (Alternaria dauci) si fainarea (Erysiphae umbelliferarum). Dintre daunatori pagube mari sunt produse de musca morcovului (Psila rosae).

Recoltarea se face esalonat, pentru asigurarea consumului de vara si total toamna. Radacinile sunt bune de recoltat dupa 50-60 zile de la rasarire, cand au 1.5-2 cm diametru, valorificandu-se la legaturi (4-5 legaturi la kg).

Pentru pastrarea pentru iarna, recoltatul se face in septembrie-octombrie, inainte de venirea inghetului.

Recoltatul radacinilor se face manual cu cazmaua, se recolteaza prin taiere la 2 cm deasupra coletului, se sorteaza si se depoziteaza in silozuri sau pivnite stratificate, in nisip uscat.

Ridichile de luna se recolteaza la 4-6 saptamani de la semanat, manual prin smulgere, se leaga in manunchiuri si se valorifica.

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

Alătură-te discuției:

*