Viermii sarma sau gandacii pocnitori sunt daunatori polifagi, ce se intalnesc in aproape toate regiunile globului. In tara noastra sunt frecvent intalnite urmatoarele specii: Agriotes lineatus, Agriotes ustulatus Schäll si Agriotes obscurus. Cu toate ca prezinta adaptabilitate mare la o gama larga de tipuri de sol, acestia gasesc conditii optime de dezvoltare in solurile umede si grele (podzoluri, lacovisti, luncile raurilor).
Adultii prezinta corp alungit, ingustat posterior, de 7-11 mm lungime si culoare bruna-roscata pana la negricioasa. Elitrele sunt pubescente si prezinta striuri longitudinale.
Caracteristic insectelor din familia Elateridae este prezenta dispozitivului de sarit. Ajunse intr-o pozitie nefavorabila, insectele se folosesc de acest dispozitiv pentru a executa un salt energic si a reveni la pozitia initiala. De aici vine denumirea de “gandaci pocnitori”.
Ouale sunt mici, de 0,5 mm, ovale, deschise la culoare. Larvele, denumite popular “viermi sarma”, au corpul alungit, acoperit de un tegument puternic chitinizat, de culoare galbena-castanie. La dezvoltarea completa, corpul are 18-25 mm. Prezinta mandibule bine dezvoltate.
Biologie si ecologie
Dezvolta o generatie la 4-5 ani si ierneaza in sol ca larva de diferite varste sau ca adult. Adultii hibernanti apar primavara, in prima jumatate a lunii mai si au zborul nocturn. Ponta este depusa in mai-iunie, izolat sau in grupuri, la adancimea de 1-5 cm in sol. O femela poate depunde pana la 200 de oua.
Atat adultii cat si larvele sunt sensibili la caldura. Activitatea lor se manifesta dimineata si seara la temperaturi cuprinse intre 17-25 °C. In cursul perioadei de vegetatie, in lunile aprilie-mai si septembrie-octombrie, larvele se mentin in stratul arabil. Toamna, cand temperatura solului scade sub 9°C, se retrag la 60 cm adancime, pentru hibernare. Dezvoltarea larvelor dureaza 3-4 ani, timp in care acestea executa miscari pe verticala si orizontala, in functie de umiditate, temparatura si hrana.
Plante atacate si mod de daunare
Adultii au un regim de hrana mixt insa daunele produse de acestia sunt nesemnificative.
Larvele, in schimb, sunt extrem de vatamatoare, hranindu-se cu partile subterane ale plantelor, cu boabele in curs de germinare, embrionul sau radacinile abia formate.
Viermii sarma ataca indeosebi plantele prasitoare (porumbul, floarea-soarelui), cartofi, radacinoase, culturi in sere si solarii, tomate etc. Dupa rasarire, plantele sunt roase in zona coletului. Plantele atacate prezinta frunze ingalbenite dupa care se usuca sau vegeteaza slab.
In tuberculii de cartof si radacinile de sfecla, morcov si alte radacinoase, viermii sarma rod galerii si creeaza astfel porti de intrare pentru alti patogeni, provocand putrezirea acestor parti. Dintre cereale, porumbul este cel mai afectat, indeosebi in perioada rasaririi plantelor si in primele faze de vegetatie deoarece larvele ataca boabele pe cale de germinare sau radacinile abia formate.
Deasemenea, atacul viermilor sarma este periculos in scolile de vita, in pepiniere si viile, livezile tinere.
Atacul viermilor sarma se manifesta indeosebi in primaverile reci si umede si uneori daunele produse cer reinfiintarea culturii.
Control si combatere – viermi sarma
Prevenirea atacului viermilor sarma se realizeaza inainte de plantare/semanat sau in timpul acestei lucrari deoarece nu se cunosc metode eficiente in combaterea acestora in timpul vegetatiei.
Prevenirea atacului si combaterea viermilor sarma se realizeaza cu ajutorul masurilor profilactice sau prin metode chimice.
In functie de tipul culturii, inainte de infiintare, se recomanda dezinfectia solului cu produse specifice.
Produse recomandate
Produse recomandate
Dintre masurile profilactice ce pot fi utilizate se pot enumera: aratura de vara si toamna imediat dupa recoltarea culturilor duce la expunerea oualor si larvelor, aplicarea de ingrasaminte chimice azotoase care au actiune nociva asupra larvelor, drenarea terenurilor cu exces de umiditate, amendarea cu calciu a terenurilor acide, aplicarea rotatiei culturilor cu plante mai putin atacate precum mazare, fasole, mustar, linte, in.
Pentru suprafete mici se pot amplasa capcane pentru viermii sarma, prin ingroparea unei jumatati de tubercul de cartof si scoaterea acestuia dupa aproximativ doua zile. O alta metoda consta in utilizarea ca “momeala” a unor boabe de grau si porumb lasate la umectat 24 de ore dupa care ingropate la 10 cm adancime. Se acopera cu pamant si cu o bucata de folie pentru mentinerea umiditatii. Viermii vor fi atrasi de semintele in curs de germinare. Dupa o saptamana se poate verifica momeala si distruge larvele. Aceste capcane, amplasate in numar mai mare pe o anumita suprafata, ofera informatii despre gradul de infestare cu viermi sarma al terenului respectiv.
Daca se constata prezenta larvelor, se poate interveni prin decalarea momentului semanarii. De exemplu, porumbul timpuriu este mai expus atacului deoarece primele faze de crestere se desfasoara in conditii de umiditate ridicata si temperatura scazuta, conditii prielnice viermilor sarma.
Pragul economic de daunare variaza intre 1-5 larve/mp si depinde foarte mult de cultura si de conditiile climatice din primavara.
Produse ce se pot aplica la sol, odata cu semanatul.
Produse recomandate
Sfatul specialistului
