Agastache foeniculum, cunoscuta sub denumirea populara de urzica de anason, urzica parfumata sau isop de anason, este o specie de planta perena (cultivata insa la noi ca planta anuala), apartinand genului Agastache, familiei Lamiaceae. Se cultiva la scara larga in scop apicol, in special in America de Nord, mierea de urzica de anason fiind foarte apreciata. In plus, mai multe parti ale urzicii de anason se utilizeaza in diverse bauturi si preparate culinare sau in scop medicinal:
- florile si frunzele sunt folosite la decorarea farfuriilor, aperitivelor, deserturilor si al salatelor;
- frunzele sunt utilizate in stare proaspata la aromatizarea bauturilor (cocktailuri, limonade, siropuri, bauturi alcoolice);
- frunzele uscate sunt potrivite pentru prepararea ceaiurilor. Acestea au efecte curative si terapeutice si pot fi folosite intern (prin consum) sau extern (comprese);
- frunzele uscate si maruntite sunt utilizate drept condimente, precum si la fabricarea pernelor aromatice si la pot-pourri;
- radacinile sunt utilizate in industria medicamentelor.
Descriere
Urzica de anason este o planta cu crestere rapida, prezinta tulpini drepte, verticale, usor patratoase, inalte de cca. 50 – 100 cm. Frunzele sunt asezate altern pe tulpina, au forma alungit-ovala, cu varful ascutit si marginile zimtate. Florile sunt de culoare mov, sunt mici, grupate in spice erecte, alungite, terminale. Apar incepand din lunile iunie-iulie, pana la finalul lunii septembrie. Semintele sunt foarte mici, un gram poate contine peste 1000 de bucati.
Soiuri
De-a lungul timpului, au fost obtinute numeroase cultivaruri de urzica de anason, cu diverse caracteristici morfologice si cu tolerante accentuate fata de diverse conditii de mediu. Dintre acestea amintim urzica de anason cu flori albe (‘Alabaster’ si ‘Album’), cu flori albastrui (‘Blue Boa’, ‘Blue Fortune’ si ‘Blue Fountain’), cu flori roz sau rosii (‘Red Fortune’ si ‘Black Adder’), respectiv cu frunzele in diverse nuante de verde (ex. ‘Golden Jubilee’ – cu frunzele galbui-aurii).
Raspandire
Este o specie originara din America de Nord. Fiind o specie cu mult polen si nectar, se cultiva la scara larga in scop apicol in multe regiuni ale globului. Mierea de urzica de anason este foarte apreciata, in special in America, avand aroma de anason. Pentru consumul partilor vegetative sub diverse forme, se cultiva adesea in gradini, curti, terase, respectiv in ghivece tinute in interior. In unele regiuni, este considerata o planta sfanta, amintita in mai multe fraze din Biblie. La noi se regaseste sporadic in vegetatia spontana si in gradini.
Particularitati si cerinte biologice
Lumina. Vegeteaza viguros in lumina plina sau semiumbra.
Temperatura. Urzica de anason este adaptata temperaturilor scazute din sezonul rece, rezistand pana la cca. -30℃. Temperatura optima in perioada de vegetatie este intre 13 si 30℃. Conditiile climatice din Romania sunt potrivite pentru cultivarea acestei specii.
Solul. Urzica de anason este toleranta fata de conditiile de sol, rezista pe majoritatea tipurilor de sol, cu conditia ca drenajul sa fie bun. Prefera solurile usor acide sau neutre.
Apa. Dupa rasarire sau prindere, suporta bine uscaciunea solului. Vegeteaza bine pe solurile revene, daca drenajul este corespunzator.
Tehnologia de cultivare
Locul in asolament. Urzica de anason poate fi cultivata in plantatii/semanaturi pure sau in combinatie cu alte plante aromatice sau decorative.
Fertilizarea. Pentru inflorire abundenta si vigurozitate, se pot aplica ingrasaminte specifice, conform instructiunilor de pe ambalaj.
Produse recomandate
Pregatirea solului. In cazul infiintarii unei culturi de urzica de anason, se recomanda curatarea terenului de resturi vegetale, urmata de nivelarea de intretinere si aratura adanca, operatiuni efectuate toamna. Primavara se revine cu maruntirea terenului si modelarea solului, respectiv aplicarea ingrasamintelor, daca este necesar.
Modul de inmultire. Urzica de anason se poate inmulti atat pe cale germinativa (din seminte), cat si pe cale vegetativa, prin despartirea plantelor sau prin butasire. Butasirea se realizeaza in arealul natural al urzicii de anason, unde aceasta este o planta perena, iar plantele obtinute sunt de regula sterile.
Produse recomandate
Semanarea. Se poate realiza in camp, incepand din luna martie, pana la finalul lunii mai. Semintele pot fi semanate in spatii adapostite (sere, rasadnite, solarii, in interior) mai devreme de luna martie. Distanta recomandata intre plante este de 4-5 cm pe rand si intre randuri. Semintele se seamana la suprafata solului, deoarece germinarea are loc in conditii de lumina partiala, la cca. 1-4 saptamani dupa semanare.
Produse recomandate
Lucrarile de intretinere. Constau, dupa caz, in rarirea culturii, combaterea manuala a buruienilor, fertilizarea culturii si efectuarea tratamentelor preventive si de combatere cu fungicide si insecticide specifice.
Boli si daunatori. In conditii de umiditate ridicata, urzica de anason poate fi afectata de diversi agenti patogeni, ce provoaca aparitia unor boli precum fainarile, ruginile, patarile frunzelor sau putrezirea radacinilor. Pentru prevenire si combatere, se aplica fungicide specifice. In cazul vatamarilor produse de daunatori, se apeleaza la insecticide sistemice sau de contact.
Recoltarea. Pentru consum in stare proaspata, partile de urzica de anason pot fi recoltate pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Materialul vegetal destinat uscarii se recolteaza preferabil in momentul infloririi, inainte de inflorirea completa. Aproximativ ⅔ din partea aeriana a plantei se taie cu un cutit sau foarfeca dezinfectata in prealabil. Astfel, cresterea vegetativa se declanseaza rapid din tulpina ramasa, apar noi tulpini florifere, frunze si flori dupa fiecare recolta, pana toamna tarziu.
Prelucrarea si pastrarea materiei prime
In stare proaspata, frunzele de urzica de anason pot fi pastrate aproximativ o saptamana, in pungi inchise ermetic, depozitate in frigider. Pentru obtinerea materialului vegetal uscat, buchetele de urzica de anason se pastreaza agatate cu florile in jos timp de 2-3 saptamani, in incaperi bine aerisite, calduroase, ferite de lumina puternica si de excesul de umiditate. Cand materialul vegetal este complet uscat, acesta se taie in bucatele mici, se macina sau se zdrobeste, in functie utilizare si de preferintele consumatorului. Materialul rezultat se depoziteaza in recipiente cu inchidere ermetica (ex. borcane), pastrandu-si proprietatile benefice organismului si aroma timp de cca. 1 an.
