Vita de vie, informatii despre tratamente, boli si daunatori

Vita de vie (Vitis vinifera) este o liana ce face parte din familia Vitaceae. Aceasta planta a fost introdusa in cultura in urma cu cateva mii de ani. Inca din antichitate strugurii au fost folositi pentru a fabrica vinul. Planta se prezinta sub forma de liana, frunzele sunt mari si palmate, dispuse altern.  Floriele sunt dispuse in inflorescente de tip raceme compuse, iar fructele sunt de tip baca, de diferite forme si culori grupate in ciorchini. Strugurii sunt cele mai cultivate fructe de pe glob, fiind utilizati pentru producerea vinului. Acestia contin: Tiamina, Riboflavina, Niacina, Vitamina B6, Acid folic, Vitamina B12, Vitamina C, Vitamina K, Calciu, Fier, Magneziu, Mangan, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Zinc. Cele mai mari tari producatoare de struguri sunt: China, Italia, SUA, Spania si Franta.

Principalele boli ale vitei de vie

VIROZE

Scurt-nodarea vitei de vie (Grapevine fanleaf virus)

Plantele atacate prezinta lastarii slabi dezvoltati, cu internodurile scurte, dispuse in zig-zag. De asemenea, planta are un aspect stufos datorita dezvoltarii haotice a lastarilor. Frunzele sunt slab dezvoltate, deformate si au aspectul unui evantai. Uneori, pe organele atacate, apar pete cu aspect uleios, ce imprima un aspect mozaicat. In caz de atac sever, strugurii raman mici si nu se matureaza. Virusul se transmite prin altoire, prin contactul dintre radacini si prin nematozi.

Metode de prevenire si combatere:

• utilizarea materialului de plantat sanatos;
• combaterea nematozilor din sol;

Mozaicul nervurian (Grapevine vein mosaic virus)

Simptomele caracteristice ale acestei boli sunt reprezentate de ingalbenirea nervurilor frunzelor. Astfel, frunza prezinta un aspect mozaicat. Cresterea plantelor nu este afectata. Aceasta boala se raspandeste doar prin altoire, marcotaj sau butasire.

Metode de prevenire si combatere:

• utilizarea materialului de plantat sanatos;

Rasucirea frunzelor (Grapevein leaf roll virus)

Plantele atacate de acest virus prezinta o stagnare severa in crestere. Soiurile cu struguri rosii au frunzele inrosire, iar soiurile cu struguri albi au frunzele ingalbenite. Boala evolueaza iar frunzele se rasucesc de-a lungul nervurilor. Spre toamna, frunzele atacate isi intensifica culoarea specifica (rosu sau galben). In urma atacului, productia scade cantitativ si calitativ, iar plantele sunt sensibile la inghet. Virusul este transmis de catre paduchele testos si prin materialul vegetativ infectat.

Metode de prevenire si combatere:

• utilizarea materialului de plantat sanatos;
• eliminarea plantarilor afectate din cultura;

FITOPLASMOZE

Ingalbenirea aurie (Grapevine flavescence doree)

Simptomele sunt prezente pe cativa lastari ai plantei. Frunzele lastarilor atacati se ingalbenesc partial sau total si prezinta un colorat metalic caracteristic. Atacul este insotit de rasucirea si caderea frunzelor. In urma atacului, lastarii sunt sensibil la inghet, strugurii nu se dezvolta uniform si contin o cantitate mica de zahar. Acesta boala este transmisa de o cicada (Scaphoideus littoralis).

Metode de prevenire si combatere:

• arderea plantelor atacate;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de cicade;

BACTERIOZE

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens)

In cazul vitei de vie boala se manifesta pe butuc si coarde, foarte rar pe radacini. Pe butuc se formeza tumori mari specifice, iar pe coarde apar tumori mici cu aspect coraliform. Boala mai este cunoscuta si sub numele de ariceala vitei de vie.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de material saditor sanatos;
• evitarea producerii ranilor in timpul lucrarilor de intretinere;
• taierea organelor afectate si aplicarea unui mastic cicatrizant;
• aplicarea unui tratament primavara devreme cu Zeama Bordeleza sau a produselor pe baza de cupru.

MICOZE

Mana (Plasmopara viticola)

Boala se manifesta pe toate organele plantei. Primavara, pe frunze apar pete untdelemni, cu un contur difuz si o marime variata. Cu timpul, petele se brunifica, iar pe frunze apar arsuri. Pe partea inferioara a frunzelor de vita de vie, in dreptul petelor, apar un puf albicios. Toamna, plantele sunt mai rezistente la atacul acestei boli. Astfel, pe frunze apar pete mici, colturoase, in dreptul carora tesuturile se brunifica. In aceasta perioada, pe fata inferioara a frunzelor nu mai apare puful albicios. Pe lastari ciuperca produce pete alungite, de culoare bruna, in dreptul carora scoarta moare. Ciorchinii atacati raman mici, iar fructele nu se matureaza normal, se zbarcesc si cad cu usurinta. Ciuperca ierneaza sub forma de spori de rezistenta, care vor germina primavara si vor produce filamentele de infectie. Acestea intra in plante prin stomate si produc infectii noi.

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si arderea frunzelor din plantatie;
• distrugerea buruienilor;
• efectuarea lucrarilor de intretinere la timp;
• se vor aplica tratamente cu fungicide specifice pentru vita de vie;

Fainarea (Uncinula necator)

Aceasta ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri, ciochinii si fructele. Pe frunze, atacul se manifesta prin aparitia unor pete pasloase, alb-cenusii, izolate sau unite, pe care apare o pulbere fina, albicioasa. Lastarii verzi sunt acoperiti de miceliu alb-cenusiu, care devine evolueaza si devine prafos. Atacul pe fructe este frecvent si pagubitor, fiind asemanator cu cel de pe frunze si lastari. Pe timp secetos fructele se sparg, iar ciochinii sunt distrusi. In perioadele umede, fructele atacate se acopera cu un putregai cenusiu.  Spre toamna pe organele afectate, isi fac aparitia niste puncte mici negricioase ce reprezinta fructificatiile de rezistenta. Acesta boala isi face aparitia in perioadele calde si secetoase.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor rezistente;
• fertilizare rationala;
• aplicarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare (taiat, legat, etc);
• taierea si arderea lastarilor afectati;
• tratamente chimice cu fungicide specifice pentru vita de vie;

Antracnoza (Elsinoe ampelina)

Aceasta boala isi face aparitia in primavara, inaintea manei si ataca toate organele verzi ale plantei. Pe frunze apar pete mici colturoase in dreptul carora tesuturile devin brune. Boala evolueaza, iar zonele afectate se sfasie, frunzele capatand un aspect ciuruit. Pe lastari apar pete mari, de culoare bruna, marginite de un halou visiniu-inchis. In urma atacului, lastarii nu mai cresc si sunt fragili. Ciuperca ierneaza in scoarta acestora. Atacul pe fructe este destul de pagubos. Bacele se usuca si se zbarcesc pe timp uscat, iar pe timp umed putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• pentru inmultire se vor folosi doar lastarii sanatosi;
• in perioada de repaus vegetativ sau primvara se va aplica un tratamente cu Zeama Bordeleza;
• tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice pentru vita de vie;

Putregaiul alb al radacinilor (Dematophora necatrix)

Plantele atacate nu se dezvolta normal, frunzele se ingalbenesc, lastarii nu se dezvolta normal si sunt distrusi de ger. In 2-3 ani de la aparitia primelor simptome, planta moare. Daca se cerceteaza radacina, se observa prezenta unui miceliu albicios. Acesta patrunde pana la maduva si distruge scoarta radacinilor. Boala este frecventa pe terenurile argiloase, umede si ierneaza sub forma de scleroti in sol sau pe radacinile atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• radacinile butasilor se vor imbaia inainte de plantare intr-o solutie de Zeama Bordeleza 2%.

Eutipoza vitei de vie (Eutypa lata)

Acesata boala ataca toate organele aeriene ale vitei de vie. Plantele atacate prezinta cresteri reduse, lastarii au internodiile scurte, frunzele sunt mici si rasucite. Inflorescentele se dezvolta normal, apoi florile avorteaza. In cazuri severe, pe tulpina apar crapaturi profunde. Boala se transmite prin sporii ce patrund in planta prin diferite rani, rezultate in urma lucrarilor de intretinere. Nu este o boala periculoasa. Aceasta apare numai in plantatiile neingrijite, unde nu s-a aplicat nici un tratament fitosanitar.

Boala petelor rosii sau rujeola (Pseudopeziza tracheiphila)

Simptomele acestei boli se manifesta pe frunze. Atacul se manifesta primavara sau la inceputul verii prin aparitia unor pete mari de culoare galbena sau galben-purpuriu (struguri rosii) dispuse pe marginea limbului. Tesuturile se brunifica, incepand cu centru petelelor, iar frunza pare arsa. In urma atacului, planta isi pierde prematur frunzisul. Astfel, capacitatea de fotosinteza este redusa, iar ciochinii au fructe mici, ce nu se mai matureaza. Ciuperca ierneaza pe frunzele atacate de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea frunzelor de la suprafata solului;
• fertilizarea rationala cu ingrasaminte complexe;
• efectuarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare (legat, taiat, etc)
• tratamente aplicate impotriva manei sunt eficiente si pentru a combate acesta boala;

Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea)

Ciuperca se dezvolta agresiv in toamnele ploioase. Atacul reprezentativ se realizeaza toamna pe fructe, dupa acestea au acumulat suficient zahar. In urma atacului, pielita se brunifica, iar bacele se sparg. Boala evolueaza, iar fructele se acopera cu un putregai cenusiu. Daca apare o perioada secetoasa, fructele se usuca si se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• in caz de atac, strugurii se vor recolta mai tarziu;
• desfrunzirea din jurul ciorchinelui pentru a favoriza circulatia curentilor de aer;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Apoplexia vitei de vie (Stereum hirsutum)

Primele simptome apar odata cu primele inflorescente. Frunzele bazale prezinta o ingalbenire (soiuri albe) sau o inrosirea (soiuri rosii). Boala evolueaza, tesuturile atacate se brunifica, se unesc, iar aparatul foliar al plantei este distrus. Boala este favorizata de temperaturile ridicate si de seceta. Butucii atacati se usuca in cateva ore. Cand vremea este umeda, pe butucii afectati apar fructificatiile ciupercii sub forma unei palarii cu aspectul unui evantai. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in scoata coardelor batrane si patrunde in planta prin ranile rezultate in urma taierilor.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor atacate din plantatie;
• aplicare in perioada de repaus vegetativ a tratamentelor cuprice.

Putregaiul fibros (Armillaria mellea)

Frunzele platelor afectate sunt mici, decolorate si cad prematur. Coartedele se usuca dinspre partea superioara spre partea bazala, iar daca se verifica radacina, se observa ca aceasta este brunificata si putrezita. Pe radacini sunt prezente cordoane groase ce reprezinta impletituri ale filamentelor ciupercii, de culoare alba si cu o fosforescenta puternica. Spre toamna, ciuperca formeaza fructificatiile, sub forma unei palarii cu picior, de culoare galbena. Butucii afectatii se usuca la 2-4 ani de la infectie.

Masuri de prevenire si combatere:

• plantatiile se vor amplasa pe terenuri bine drenate;
• eliminarea si arderea plantelor atacate;
• imbaierea butasilor inainte de plantare intr-o solutie de Zeama Bordeleza 3 %;
• arderea frunzelor din plantatie;

Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola)

La inceputul primaverii, pe lastarii tineri se observa rani eliptice, de culoare bruna, unite sau solitare. Lastarii au o crestere incetinita, nu formeaza flori si fructe, iar in caz de atac sever sunt distrusi. Boala evolueaza, iar in timpul verii petele se dezvolta, devin brun-negricioase, iar tesuturile atacate crapa longitudinal. In cursul toamnei coardele afectate prezinta o albire pronuntata. Frunzele pot fi atacate, prezentant aceleasi simptome ca lastarii.

Masuri de prevenire si combatere:

• realizarea lucrarilor de intretinere la timp si corect;
• arderea organelor atacate;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Boala piciorului negru (Cylindrocarpon spp., Campylocarpon spp. si altele)

Cele mai afectate plante sunt cele ce au varsta cuprinsa intre doi si opt ani. Plantele atacate nu mai pornesc in vegetatie si se usuca in timpul verii. Daca se examineaza sistemul radicular, se obeserva o dezvoltare anormala a acestuia. De asemenea, in urma eliminarii scoartea se observa o brunificare severa a tesuturilor. Aceasta boala apare in plantatiile neintretinute, unde nu s-au luat masuri de protectie fitosanitara.

---

Principalii daunatori ai vitei de vie

Nematodul pumnal american (Xiphinema spp.)

Plantele atacate nu prezinta simptome eviente. Doar in caz de atac masiv se inregistreaza o scadere a vigorii plantelor. Acest daunator transmite o serie de viroze, foarte periculoase pentru via de vie.

Metode de combatere:

• evitarea terenurilor umede (nematozii se deplanseaza doar prin sol umed);
• utilizarea unei rotatii corespunzatoare pentru a scaderea rezerva de nematozi din sol;

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de plante. Acestia colonizeaza partea inferioara a aplantei si se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, frunza se curbeaza usor, se pateaza si ia un aspect cenusiu-lucios. Frunzele se usuca si cad, iar plantele nu mai fructifica normal. In cazul grave, pot fi atacati si ciochinii.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu acaricide;

Erinoza vitei de vie (Eriophyes vitis)

Acest daunator este prezent in toate zonele viticole din Romania, dar nu produce pagube ce pot afecta productie. Acest acarian ataca exclusiv frunzele vitei de vie. In urma intepaturilor apar pete neregulate de marimi diferite. Pe partea superioara se formeaza umflaturile caracteristice. In cazuri grave acarianul ataca carceii si ciorchinii producand avortarea florilor.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu acaricide, pe parcursul perioadei de vegetatie;
• tratamente in perioada de repaus vegetativ;

Tripsul vitei de vie (Anaphothrips vitis)

Aceasta insecta ataca exclusiv vita de vie. Produce daune frunzelor si inflorecentelor. In urma atacului apar pete lucioase, de culoare argintie.  Produce avortarea frunzelor, uscarea frunzelor si a lastarilor.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;

Filoxera (Daktulosphaira vitifoliae)

Este insecta care a afectat cel mai mult tehnologia de cultura a vitei de vie. Aceasta specie ataca mai multe plante din genul Vitis. Soiurile europene sunt foarte sensibile la atacul acestui daunator. Din aceasta cauza se recomanda altoirea pe vita de vie americana, care este rezistenta la atacul acestei insecte. Cele mai mari pagube le produc formele ce se dezvolta pe radacini. Acestea determina aparitia unor nodozitati si tuberozitati pe radacini. In urma formarii acestor malformatii, tesuturile crapa, iar in planta patrund diferiti daunatori. Atacul specific pe frunze este nesemnificativ, acesta vestind prezenta daunatorului. Plantele atacate au frunzele ingalbenite, nu se dezvolta, rodesc din ce in ce mai putin, iar in 5-10 ani plantatie se usuca. Daunatorul se dezvolta cu precadere pe solurile argiloase.

Metode de combatere:

• altoirea pe vita de vie americana;
• cultivarea vitei de vie pe solurile nisipoase;
• cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti;
• tratamente chimice cu insecticide specifice combaterii afidelor;
• momentul optim aplicarii este primavara, in intervalul cuprins intre dezmugurit si degajarea primelor 2-3 frunze; 
• aplicarea tratamentelor nu trebuie sa depaseasca momentul inchiderii primelor gale;

Paduchele lanos al vitei de vie (Pulvinaria vitis)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de plante. Acest daunator se hraneste cu sucul celular al plantei. De asemenea, aceste insecte elimina secretii dulci pe care se dezvolta fumagina, ce determina scaderea capacitatii de fotosinteza.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Carabusul verde al vitei de vie (Anomala solida)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol, la adancimea de 55-80 cm. Adultii ataca lastarii, producand rosaturi in frunze. In caz de atac sever, gandacii pot ataca fructele si inflorescentelor. Larvele sunt polifage, producand pagube deosebite in scolile de vita de vie, unde rod radaciniile tinere.

Metode de combatere:

• tratamente chimice  daca pe o planta se gasesc mai mult de 4 adulti, cu insecticide specifice;

Eudemisul vitei de vie (Lobesia botrana)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca pupa in scoarta exfoliata a butucilor. Larvele acestei insecte sunt daunatoare. Acestea se hranesc cu fructele si bobocii florari. In urma atacului, boabele se inchid la culoare, se zbarcesc si sunt atacate de ciupercile din genul Botrytis.

Metode de combatere:

• aplicarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Cochilisul vitei de vie (Eupoecilia ambiguella)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in scoarta exfoliata a butucilor. Larvele primei generatii ataca bobocii florali si consuma organele acestora. Larvele generatiei a doua rod pulpa boabelor, iar fructele devin sensibile la atacul de Botrytis.

Metode de combatere:

• aceasta insecta se combate la fel ca Eudemisul vitei de vie;