Ovaz, informatii despre combaterea bolilor si daunatorilor

Ovazul (Avena sativa) este o planta foarte cunoscuta, cultivata in intreaga lume. Chiar daca majoritatea productiei este utilizata pentru furajarea animalelor, ovazul este o importanta sursa de elemente nutritive si pentru oameni. Semintele de ovaz contin calciu, fier, mangan si zinc. Acestea au efect depurativ, tonic, calmant si laxativ. Ovazul contine o cantitate considerabila de fibre alimentare. Acestea stimuleaza digestia si asigura functionarea corecta a sistemului digestiv.

Principalele boli ale ovazului

VIROZE

Piticirea si ingalbenirea plantelor (Barley yellow dwarf virus)

Plantele de ovaz atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc sau chiar se inrosesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula. Virusul produce o piticire severa insotita de lipsa inspicarii. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Plantele atacate formeaza spice, dar cu un numar mare de spiculete sterile. Virusul este transmis de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere

• distrugerea buruienilor din cultura;
• efectuarea lucrarilor solului specifice;
• semanatul in epoca optima;
• efectuarea tratamentelor cu insecticide pentru combaterea vectorului;
• cultivarea soiurilor rezistente;

MICOZE

Taciunele zburator (Ustilago avenae)

Plantele atacate se recunosc prin culoarea galbuie pe care o capata frunza ce acopera paniculul (burduf). Inflorescenta plantelor afectate apare mai tarziu, iar spiculetele panicului sunt transformata intr-o masa negricioasa de spori. Simptomele acestei boli sunt influentate de conditiile meteo. Pe vreme umeda si recoroasa, ritmul de dezvoltare al bolii este incetinit, masa de spori este intarita, iar paniculul este distrus partial. Pe vreme calduroasa si secetoasa, boala evolueaza intr-un ritm alert, iar sporii sunt eliberati rapid.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor de ovaz rezistente;
• tratamente la samanta cu fungicide specifice.

Taciunele imbracat (Ustilago levis)

Este la fel de intalnit ca taciunele zbrurator. Simptomele sunt asemanatoare, dar taciunele imbracat nu ataca toate organele panicului, ci doar o parte din acesta. Boabele sunt transformate intr-o masa negricioasa de spori. In final, masa de spori este eliberata. Sporii adera pe semintele sanatoase sau cad pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

• tratamentul semintelor cu fungicide specifice;
• semanat timpuriu;
• fertilizarea echilibrata pentru a creste rezistenta plantelor;

Rugina coronata (Puccinia coronata)

Primele simptome apar in perioada iunie – iulie. Pe fata superioara a frunzelor de ovaz apar pustule de forma circulara, dispuse dezordonat. Initial, acestea sunt de culoare portocalie si acoperite de epiderma. In urma ruperii epidermei, sporii sunt eliberati, iar pustulele devin prafoase. La sfarsitul verii apar pustule de culoare neagra, dispuse in jurul pustulelor de culoare portocalie.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor de ovaz rezistente;
• distrugerea buruienilor;
• aratura de vara, dupa recoltare pentru a incorpora in sol sporii ciupercii;
• fertilizare echilibrata;
• efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Patarea bruna a frunzelor (Pyrenophora avenae)

Simptomele caracteristice ale bolii se manifesta pe frunzele din partea superioara. Pe acestea apar pete mici, de culoare galbena. Boala evolueaza, iar petele se maresc. Pe suprafata petelor apar striuri brune. Acestea se dezvolta iar petele se acopera cu un puf catifelat. In urma atacului, frunzele de ovaz se ingalbenesc si se usuca. Boala poate ataca si spicele. Acestea formeaza seminte sistave, de culoare galben-bruna, ce vor transmite infectatia in urmatorul an. De asemenea, boala poate sa traiasca pe resturile vegetale de la suprafata solului si sa produca infectii in anii urmatori.

Masuri de prevenire si combatere:

• se va respecta densitatea optima;
• distrugerea buruienilor;
• rotatie corecta a culturilor;
• fertilizare echilibrata;
• folosirea de samanta certificata si provenita din surse sigure;
• efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Fainarea (Erysiphe graminis)

Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase. Petele devin prafoase, iar pe acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul se poate extinde rapid si poate ataca chiar si inflorescentele. Tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Frunzele se usuca prematur, paniculul nu se dezvolta normal, iar planta produce boabe sistave. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului. Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii este favorizata de fertilizarea excesiva cu azot, monocultura sau densitatea mare la semanat.

Masuri de prevenire si combatere

• ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
• distrugerea buruienilor;
• fertilizarea echilibrata;
• cultivarea soiurilor de ovaz rezistente
• aplicarea a 1-2 tratamente in fenofaza de impaiat sau inspicat cu fungicide specifice.

Rugina neagra (Puccinia graminis)

Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de pustule pe toate organele aeriene ale plantei, indeosebi pe tulpina, de aceea se mai numeste si rugina paiului. Spre deosebire de celelalte rugini la care atacul începe de la baza plantei, la rugina neagra, atacul începe la etajul superior al plantei de unde se extinde apoi la restul organelor.

Masuri de prevenire si combatere:

• evitarea aplicarii azotului in exces;
• cultivarea soiurilor de ovaz rezistente;
• fertilizare echilibrata;
• efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Fuzarioza / inrosirea spicelor (Gibberella zeae)

Aceata boala isi face aparitia in anii cu verii calde si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitele putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari si la baza tulpinilor. Acestea raman mici si vor forma spice slab dezvoltate, de culoare bruna. Atacul cel mai grav se manifesta in faza de formare a paniculului, cand apare albirea si inrosirea spiculetelor. La baza spiculetelor albite se dezvolta un mucegai roz sau pernite de culoare portocalie ce reprezina fructificatiile ciupercii. Boabele sunt sistave si isi pierd facultatea germinativa. Transmiterea din timpul vegetatie este asigurata de sporii si miceliul ciupercii. De la an la an, raspandirea este asigurata de semintele de ovaz infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

• fertilizare echilibrata;
• evitarea monoculturii sau rotatiei grau-porumb;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• tratamentul semintei inainte de semanat
• tratamente aplicate in faza de burduf cu fungicide specifice.

Principalii daunatori ai ovazului

Tripsul ovazului (Stenothrips graminum)

Are o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in sol la 30-50 cm adancime. Aceasta specie ataca o serie de specii spontane, precum si specii cultivate. In urma atacului, plantele prezinta pete de decolorare pe frunze si pe elementele paniculului. De asemenea, spiculetele devin sterile, boabele se deformeaza sau sunt seci.

Metode de combatere:

• rotatie corecta a culturilor;
• semanat in epoca optima;
• aratura de vara;
• aplicarea tratamentelor cand pe o planta se gasesc mai mult de 8 adulti.

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe orz sau pe specile spontane. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, unde sug seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

• se recomanda semanatul in epoca optima;
• distrugerea buruienilor;
• aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi.

Viespea paiului (Cephus pygmaeus)

Este o specie polifaga (ataca si orzul ) ce dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in resturile vegetale de la suprafata solului sau in sol. Adultii apar in perioada mai-iunie si depun ponta in zona internodului de sub spic. Dupa eclozare, larva roade continutul paiului. Spicele nu se mai dezvolta si se ingalbenesc. Precipitatiile si vantul pot duce la ruperea paiului si caderea spicelor.

Masuri de prevenire si combatere:

• aratura adanca;
• rotatie corecta a culturilor;
• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Gandacul balos (Lema melanopa)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epidema superioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic, intregul foliaj capata aspectul unor membrane transparente, plantele avand aspect albicios. Atacul larvelor se manifesta in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice daca pe un metru patrat se gasesc 10 adulti sau 250 de larve.

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Isi reia activitatea imediat dupa topirea zapezii. Adultii se hranesc cu florile si boabele aflate in diferite faze de coacere. Larvele se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor, niciodata cu radacini. Acestea ataca frunzele, le trag in interiorul galeriilor din sol si le sfasie. Plantele atacate sunt distruse in intregime, atacul manifestandu-se in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Carabuseii cerealelor (Anisoplia sp.)

Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca larva. Adultii acestor specii se hranesc cu ovarele florilor si boabele aflate in faza de lapte – ceara. In urma atacului, boabele sunt distruse partial sau total. Larvele nu sunt daunatoare.

Masuri de prevenire si combatere:

• rotatie corecta a culturilor, care sa includa o specie prasitoare;
• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice atunci cand pe un metru patrat se gasesc mai mult de cinci adulti.

Plosnita cerealelor (Eurygaster sp.)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara, atunci cand temperaturile depasesc 9° C. In urma copulatiei, acestia depun ponta pe organele aeriene ale plantelor. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte – ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Plosnita vargata a cerealelor (Aelia sp.)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depun ponta pe organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice plosnitei cerealelor.

Viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginata)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. La sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, larvele urca la suprafata solului si se impupeaza. Adultii apar la 4-5 zile si depun ponta pe limbul frunzelor superioare. Ouale si larvele sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele patrund sub teaca frunzelor unde se fixeaza. Plantele atacate prezinta teaca frunzelor umflata la locul de fixare a larvelor, observandu-se umflaturi alungite cu mijlocul puternic adancit, in care se hranesc larvele. In zonele atacate paiul are vasele conducatoare distruse. Acest lucru determina franarea cresterii si inspicarii, coacerea prematura, reducerea numarului de boabe în spic.

Masuri de prevenire si combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice daca pe o planta se gasesc mai mult de 5-6 larve.