Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust fructifer ce creste spontan in tarile din zona temperata. Arbustul se prezinta sub forma de tufa, cu lastari taratori si tulpini drepte, arcuite la varf. Acesta a fost introdus in cultura datorita fructelor sale ce au o aroma specifica. Fructele de zmeur sunt utilizate in industra alimentantara, farmaceutica si cosmetica. Popularitatea acestui arbust este sustinuta de continutul complex al fructelor sale, bogate in: acizi organici, zahar, fragarina, vitamine (A, C, E, B1, B2, B5, B6), caroten, cianina, acid salicilic, cupru, calciu, fier, iod, potasiu, magneziu si fosfor.

Principalele boli ale zmeurului 

VIROZE

Mozaicul zmeurului (Raspberry mosaic virus)

Este o boala foarte raspandita in plantatiile de zmeur, ce se manifesta incepand cu luna mai. Pe frunze apar pete mici, de aproximativ 2 mm, de culoare galbena sau galben-brunie, cu un contur neregulat. Petele se extind destul de repede si ocupa intreaga suprafata a limbului foliar. Decolorarea limbului este insotita de o puternica deformare a acestuia. In urma atacului lastarii nu se mai dezvolta normal, iar calitatea fructelor este afectata. Plantele nu mai cresc si pot fi observate de la distanta datorita coloritului specific. Virusul este transmis prin inmultire vegetativa sau prin intermediul afidelor si altor insecte.

Masuri de prevenire si combatere:

• controlul plantatiilor de zmeur pentru depistarea plantelor afectate;
• eliminarea din cultura si arderea plantelor afectate;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;
  

BACTERIOZE

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens)

Pe radacini si la baza tulpinii se dezvolta tumori, la inceput albicioase, moi, de marimea unui bob de mazare, ce cresc, devin brune si lemnoase. Tumorile prezinta marimi, forme si consistente diferite si au suprafata rugoasa. De regula, deasupra primei tumori aparute, se dezvolta o tumoare secundara. Bacteria poate supravietui in sol mai multi ani si se raspandeste prin intermediul apei, prafului, instrumentelor agricole. Conditiile optime pentru aparitia si cresterea tumorii sunt temperaturile de 22-30ºC si umiditatea de 80%. Boala este favorizata de solurile umede si compacte, de excesul ingrasamintelor azotate, prezenta nematozilor etc. Lumina are un efect inhibitor.

Masuri de prevenire si combatere:

• amplasarea pepinierelor  pe terenuri usoare;
• infiintarea unei plantatii se realiza cu butasi sanatosi;
• dezinfectia uneltelor si utilajelor;
• eliminarea plantelor afectate din cultura.

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Atacul se manifesta pe lastari, flori si fructe. Varfurile lastarilor se brunifica, se usuca si se curbeaza in forma de carlig iar in conditii de umiditate atmosferica ridicata, la suprafata tesuturilor atacate apare exudatul bacterian. Bacteria este rezistenta la temperaturile ridicate si poate rezista in portiunile ferite de razele solare, pana la 12 luni. Peste iarna, bacteriile supravietuiesc in tesuturile afectate (muguri, scoarta, lastari). Bacteria este raspanditia de catre polenizatori, vant, picaturile de apa, pasari.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase si aplicarea unei solutii cicatrizante;

MICOZE

Patarea bruna-violacee a tulpinilor de zmeur (Didymella applanata)

Este o boala ce produce pagube insemnate in primaverile ploioase. In tara noastra, este mult raspandita in nordul Moldovei si in zona Subcarpatilor Meridionali. La sfarsitul primaverii – inceputul verii, pe lastarii tineri apar pete mari, de culoare bruna-violacee. Ramurile atacate se usuca de la varf spre baza, iar scoarta atacata se exfoliaza. Boala evolueaza, iar pe suprafata tesuturilor atacate apar puncte mici, brun-negricioase ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul pe frunze se manifesta sub forma unor pete mari, colturoase, ce apar de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor se brunifica si se usuca. Raspandirea ciupercii in timpul vegetatiei se realizeaza prin intermediul sporilor purtati de apa de ploaie si de vant.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor uscate;
• imbunatatirea circulatiei aerului prin taierile corespunzatoare;
• fertilizarea rationala;
• combaterea buruienilor;
• utilizarea de material sanatos pentru infiintarea culturii;

Patarea cenusie a frunzelor (Sphaerulina rubi)

Aceasta boala este raspandita in toate tarile din zona temperata. Pe frunze apar pete cu diametrul de 3-4 mm, circulare, de culoare cenusie, ce prezinta marginea sub forma unui inel de culoare bruna sau violacee.  Petele se pot extinde, se unesc, se brunifica iar frunzele cad prematur. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului. Raspandirea in perioada de vegetatie se realizeaza prin intermediul sporilor.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea frunzelor si tulpinilor uscate;
• imbunatatirea circulatiei aerului prin plantarea la distante recomandate si prin taierile specifice;
• tratamente chimice cu fungicide specifice omologate la zmeur:

Antracnoza (Elsinoe veneta)

Atacul caracteristic se manifesta pe lastari, prin aparitia unor pete mici, ovale, de culoare rosie-purpurie. Boala evolueaza, petele capata culoarea cenusie-albicioasa, iar tesuturile se scufunda. Tulpinile atacate nu mai fructifica, iar in caz de atac puternic planta moare. Pe frunze apar pete mici, de culoare purpurie, care devin cenusii. Fructele atacate sunt deformate si putrezesc. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea lastarilor atacati si a frunzelor din plantatie;
• utilizarea materialului saditor certificat si sanatos;
• tratamente chimice cu fungicide specifice omologate la zmeur:

Rugina zmeurului (Phragmidium rubi-idaei)

Este o boala ce apare frecvent in culturile din tara noastra. Atacul se manifesta in special pe frunze, pe partea superioara sub forma unor pete galbui, in dreptul carora, pe partea inferioara, se formeaza fructificatile ciupercii. Fructificatiile se prezinta sub forma unor formatiuni circulare de culoare galben-portocalie. Frunzele puternic afectate se ingalbenesc si cad. Spre sfarsitul verii, printre grupurile de spori de vara de culoare galbena, se formeaza sporii de rezistenta de culoare neagra.

Masuri de prevenire si combatere:

• plantarea soiurilor rezistente (Lathram, Chiaf, Meek);
• arderea resturilor vegetale din plantatie;
• se recomanda aplicarea a doua tratamente pe baza de sulf, in perioada de repaus vegetativ.
•  in perioada de vegetatie se aplica 2-3 tratamente cu fungicide specifice omologate la zmeur:

Fainarea zmeurului (Sphaerotheca macularis)

Simptomele atacului se observa pe lastari, frunze si fructe, ce se acopera cu un puf alb-cenusiu. Atacul pe frunze determina rasucirea marginii limbului foliar, iar lastarii atacati raman subtiri, se deformeaza, se brunifica, iar in final se usuca. Fructele tinere se acopera cu aceeasi pulbere prafoasa, nu se mai matureaza si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea de soiuri rezistente;
• taierea si arderea lastarilor atacati;
• tratamente chimice cu fungicide specifie omologate la zmeur:

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Aparitia acestei boli este favorizata de umiditatea ridicata a aerului, ventilatia deficitara si luminozitatea redusa. In anii ploiosi, pagubele produse de aceasta ciuperca ajung sa afecteaze pana la 70-80% din recolta. Ciuperca se dezvolta, cel mai frecvent, pe florile si fructele de mur. Florile se ingalbenesc si se acopera treptat cu o pasla cenusie iar fructele atacate se inchid la culoare si se acopera cu aceeasi pasla cenusie sau albicioasa, dupa care putrezesc. Atacul pe tulpini are loc in anii ploiosi si se manifesta prin pete de culoare brun-deschisa.

Masuri de prevenire si combatere:

• respectarea distantelor de plantare impuse de tehnologia de cultura;
• strangerea si arderea resturilor vegetale din plantatie;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• se recomanda aplicarea a 3-4 tratamente in urmatoarele faze: buton verde, buton alb, inflorire si formarea primelor fructe.

Cancerul bazei lastarilor (Leptosphaeria coniothyrium) 

Atacul se manifesta la baza lastarilor, prin aparitia unor pete de 10-15 cm, roz-brunii, ce devin negricioase. Tesuturile atacate se scufunda, crapa si evolueaza in zone canceroase. Pe suprafata tesuturilor atacate apar fructificatiile ciupercii, sub forma unor puncte mici si negre. Boala patrunde in planta prin ranile rezultate in urma taierilor sau in urma atacului unor insecte.

Masuri de prevenire si combatere:

• combaterea insectelor din plantatie;
• irigarea si fertilizarea rationala;
• in timpul perioadei de vegetatie se fac 2-3 tratamente cu produse pe baza de captan.

Mana de sol (genul Phytophthora)

Prezenta bolii este asociata cu solurile grele, cu drenaj slab, cu tendinta de baltire a apei. Ciuperca duce la distrugerea radacinilor si a coletului, plantele prezinta vigoare slaba, au aspect ofilit, ingalbenit, din cauza functionarii necorespunzatoare a radacinilor. Frunzele se ingalbenesc si prezinta simptomul de uscare pe marginea limbului, dupa care se usuca in intregime dar raman prinse pe tulpina. Tulpinile florale se usuca in perioada cresterii fructelor, iar fructele sunt mici si se usuca inainte de coacere. Pentru depistarea bolii, se scoate planta din pamant si se examineaza radacinile si coletul. Plantele sanatoase prezinta tesutul de sub epiderma de culoare alba, pe cand la plantele infestate, tesutul are culoarea rosiatica sau brun inchisa.

Masuri de prevenire si combatere:

• infiintarea culturilor pe terenuri bine drenate;
• irigare rationala;
• tratamente chimice cu fungicide specifice omologate la zmeur:

Ofilirea vasculara (genul Verticillium)

Ciuperca infesteaza radacinile si vasele conducatoare, cauzand blocarea acestora. Acest lucru duce la ofilirea si uscarea plantelor afectate. Initial, plantele pot sa prezinte simptomul de usoara ofilire in timpul zilei, urmata de o aparenta revenire seara si noaptea. Pe masura ce evolueaza boala, frunzele se deschid la culoare, se ingalbenesc si cad, incepand de la baza lastarului si progresand spre varf. La taierea transversala a unei tulpini afectate, se pot observa vasele conducatoare brunificate. Ciuperca poate patrunde in planta prin diferite rani provocate de nematozi, insecte, lucrari tehnologice.

Masuri de prevenire si combatere:

• evitarea infiintarii culturilor pe terenuri pe care au fost cultivate legume;
• utilizarea de soiuri rezistente;
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatie;
• eliminarea din cultura a plantelor infestate.

Arsuri solare

Adesea, simptomele de arsuri solare pot da batai de cap in culturile de zmeur deoarece pot fi confundate cu atacul unor boli. Fructele care sunt expuse razelor solare puternice din zilele caniculare pot prezenta arsuri sub forma unor zone decolorate. De asemenea, acest tip de decolorare poate sa apara in urma intepaturilor unor insecte insa aceste pete nu sunt grupate sub forma unei pete compacte, precum la arsura solara. Fructele afectate au o aroma mai slaba dar nu prezinta pericol pentru consum.

Principalii daunatori ai zmeurului 

Gandacul zmeurului (Byturus tomentosus)

Adultul prezinta corpul alungit, de culoare cenusie-negricioasa, tomentos. Larva este de culoare castaniu deschis sau galbuie si prezinta dorsal cate o pata bruna pe fiecare segment. Insecta are o generatie pe an sau una la doi ani si ierneaza in stadiul de adult sau larva in stratul superficial al solului. Daunele sunt produse atat de adulti cat si de larve. Adultii apar primavara, rod frunzele tinere, gauresc bobocii florali si se hranesc cu organele florale. Femelele depun ouale pe flori, iar larvele dupa eclozare se hranesc cu fructele. Fructele atacate sunt mici, se inchid la culoare si putrezesc.

Metode de prevenire si combatere:

• saparea solului in jurul tufei primavara tarziu sau vara devreme, pentru a scoate la suprafata o parte din larve;
• scuturarea arbustilor si distrugerea gandacilor;
• adunarea fructelor atacate;

Sfredelitorul tulpinilor de zmeur (Oberea bimaculata)

Adultul prezinta corp lung, de culoare neagra, cu doua antene lungi, negre. Insecta dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza in stadiul de pupa. Adultii apar in iunie si se hranesc cu varfurile fragede ale lastarilor. Femelele depun ouale in maduva noilor lastari aparuti, aproape de varf. Deasupra si sub locul depunerii oualor, femela face cate un rand de perforatii, determinand uscarea varfului. Dupa eclozare, larva realizeaza o galerie in tulpina si coboara spre colet. Tulpinile afectate sunt slabe, se rup usor si se usuca in anul urmator.

Metode de prevenire si combatere:

• indepartarea si distrugerea varfurile afectate;

Molia zmeurului (Lampronia rubiella)

Adultii sunt fluturi nocturni, cu deschiderea aripilor de 9-12 mm. Aripile anterioare sunt de culoare maronie-aurie, cu pete crem iar aripile posterioare sunt de culoare gri. Femelele depun ouale la baza petalelor si sepalelor iar pagubele sunt produse de omizi, ce ataca mugurii inainte de deschidere si consuma continutul acestora.

Metode de prevenire si combatere:

• aplicarea de tratamente la aparitia adultilor, in mai-iunie.

Gargarita neagra (Anthonomus rubi)

Adultii au corpul negru, cu pubescenta fina, cenusie iar elitrele prezinta striuri longitudinale. Gargaritele ierneaza ca adult, pe sub frunzele cazute sau in stratul superficial al solului. Primavara, adultii se hranesc cu mugurii vegetativi si floriferi. Femelele depun ponta in butonii florali si fac cate o incizie in peduncul. Astfel, este intrerupta circulatia sevei, bobocul nu se mai dezvolta iar larvele se hranesc cu organele florale.

Metode de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea bobocilor florali afectati, inainte de aparitia adultilor;
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatie;

Musculita galicola a tulpinilor de zmeur (Lasioptera rubi)

Adultii prezinta corpul de 1,5-3 mm lungime si culoare inchisa iar larvele sunt de culoare rosiatica. Insecta dezvolta o generatie pe an. In mai-iunie, femelele depun ouale in grupuri (aproximativ 15 oua intr-un grup) pe suprafata lastarilor, in apropierea bobocilor florali. Dupa eclozare, larvele patrund in tulpina, formand gale globuloase de 3-4 cm lungime si 1,5-2 cm circumferinta, sub epiderma. In iulie-august, aceste gale devin evidente si sunt plina cu larve de culoare rosiatica. La inceput, galele sunt de culoare verde, dupa care devin brune si se lemnifica. In urma formarii galelor, este inhibata cresterea lastarilor si formarea fructelor. Adesea, tulpina se rupe in partea de jos a galei.

Metode de prevenire si combatere:

• indepartarea si distrugerea tulpinilor infestate;
• se recomanda aplicarea de tratamente cu insecticide la aparitia adultilor.

Acarieni (Tetranychus urticae, Panonychus ulmi)

Acarienii sunt paianjeni foarte mici ce produc pagube multor specii de plante din spatii protejate sau din camp. Primele atacuri pot sa apara inca din primavara, insa pagube insemnate asupra culturilor se produc vara, cand temperaturile sunt ridicate. Pot sa dezvolte 7-8 generatii pe an si ierneaza ca ou sau adult. Acarienii se localizeaza de obicei pe partea inferioara a frunzelor unde se hranesc prin inteparea tesutului si sugerea sucului celular. Primele simptome sunt vizibile pe partea superioara a frunzelor, ce prezinta puncte mici, clorotice. In urma hranirii intense a daunatorului, punctele se unesc, frunzele capata un aspect albicios, apoi maroniu. Pe frunzele atacate se observa o panza fina, in reteaua careia se gasesc indivizi aflati in toate stadiile de dezvoltare. Pe langa frunze, paianjenii se pot hrani si pe fructe.

Metode de prevenire si combatere:

• tratamente cu insecticide specifice omologate la zmeur.

Afide

Afidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta, provocand daune multor specii de plante de cultura sau speciilor spontane. Afidele formeaza colonii pe partea inferioara a frunzelor iar in urma atacului frunzele se gofreaza, se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca. Se localizeaza cu precadere pe varfurile tinere si pot ataca si florile. Plantele atacate stagneaza, se ingalbenesc si devin sensibile la atacul ciupercilor. Prezenta afidelor este urmata de acoperirea frunzelor cu excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita “roua de miere”, ce permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.