Mur, informatii despre tratamente, boli si daunatori

Murul (Rubus spp.) este un arbust fructifer ce creste spontan in zonele forestiere din Romania. Datorita proprietatilor alimentare ale fructelor, acest arbust a fost ameliorat si introdus in cultura. Arbustul de mur creste sub forma de tufa, cu ramuri erecte sau taratoare. Fructele de mur (murele) sunt de tip polidrupa, gustoase si se consuma proaspete sau preparate sub diferite forme (dulceata, sirop etc). Datorita continutului complex in substante minerale, murele sunt recomandate in alimentatia persoanelor care sufera de anemie, afectiuni pulmonare, afectiuni ale ficatului sau ale vezicii biliare. Fructele contin: sodiu, calciu, magneziu, fier, potasiu, carbohidrati, protenie, acizi organici si vitamine (A, D, C, B6, B-12).

Principalele boli in cultura de mur

VIROZE

Ingalbenirea nervurilor (Blackberry Yellow Vein Disease)

Aceasta boala este produsa de un complex de virusuri. Primele simptome sunt reprezentate de ingalbenirea nervurilor frunzelor, iar in caz de atac sever, planta moare. De cele mai multe ori aceasta boala duce la stagnarea in crestere a arbustilor si este transmisa de nematozi si prin inmultire (butasire, marcotaj etc.).

Metode de prevenire si combatere:

• pregatirea corespunzatoarea a solului;
• utilizarea materialului genetic sanatos;
• eliminarea arbustilor atacati din plantatie;
• verificarea atenta a butasilor inainte de plantare;

Patarea circulara (Tobacco ringspot virus)

Este cel mai raspandit virus ce ataca plantele de mur iar principalele simptome se manifesta pe frunze, prin aparitia unor pete circulare. Tesuturile atacate nu se mai dezvolta normal, iar frunzele se deformeaza. Acest virus ataca si fructele, producand deformarea acestora. In urma atacului, arbustii stagneaza din crestere, productia scade semnificativ, iar in final plantele mor. Acest virus se transmite prin polen, seminte si prin inmultirea vegetativa. De asemenea, afidele pot transmite acest virus.

Metode de prevenire si combatere:

• verificarea atenta a butasilor inainte de plantare;
• eliminarea arbustilor atacati din plantatie;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

BACTERIOZE

Focul bacterian (Erwinia amylovora) 

Atacul se manifesta pe lastari, flori si fructe. Varfurile lastarilor se brunifica, se usuca si se curbeaza in forma de carlig iar in conditii de umiditate atmosferica ridicata, la suprafata tesuturilor atacate apare exudatul bacterian, ce reprezinta forma de transmitere a bacteriei. Bacteria este rezistenta la temperaturi ridicate si poate rezista in portiunile ferite de razele solare, pana la 12 luni. Peste iarna, bacteriile supravietuiesc in tesuturile afectate (muguri, scoarta, lastari). Bacteria este raspanditia de catre polenizatori, vant, picaturile de apa, pasari.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase si aplicarea unui tratament cupric;
• tratamente chimice, aplicate dupa fiecare ploaie, cu fungicide specifice;

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens)

Pe radacini si la baza tulpinii de mur se dezvolta tumori, la inceput albicioase, moi, de marimea unui bob de mazare, ce cresc, devin brune si lemnoase. Tumorile prezinta marimi, forme si consistente diferite si au suprafata rugoasa. De regula, deasupra primei tumori aparute, se dezvolta o tumora secundara. Bacteria poate supravietui in sol mai multi ani si se raspandeste prin intermediul apei, prafului, instrumentelor agricole. Conditiile optime pentru aparitia si cresterea tumorii sunt temperaturile de 22-30ºC si umiditatea de 80%. Boala este favorizata de solurile umede si compacte, de excesul ingrasamintelor pe baza de azot, prezenta nematozilor etc. Lumina are un efect inhibitor.

Masuri de prevenire si combatere:

• amplasarea pepinierelor  pe terenuri usoare;
• infiintarea unei plantatii se va realiza cu butasi sanatosi;
• dezinfectia uneltelor si utilajelor;
• eliminarea plantelor afectate;

MICOZE

Rugina (Phragmidium rubi-idaei)

Este o boala ce apare frecvent in culturile de mur din tara noastra. Atacul se manifesta in special pe frunze, pe partea superioara sub forma unor pete galbui, in dreptul carora, pe partea inferioara se formeaza fructificatile ciupercii. Fructificatiile se prezinta sub forma unor formatiuni circulare de culoare galben-portocalie. Frunzele puternic afectate se ingalbenesc si cad. Spre sfarsitul verii, printre grupurile de spori de vara de culoare galbena, se formeaza sporii de rezistenta de culoare neagra.

Masuri de prevenire si combatere:

• plantarea soiurilor de mur rezistente;
• arderea resturilor vegetale din plantatie;
• se recomanda aplicarea a doua tratamente pe baza de sulf in perioada de repaus vegetativ;
• In perioada de vegetatie se aplica 2-3 tratamente cu produse specifice;

Patarea alba a frunzelor de mur (Mycosphaerella rubi)

Aceasta boala este raspandita in toate tarile din zona temperata. Pe frunze apar pete circulare, cu diametrul de 3-4 mm, de culoare cenusie-albicioase, marginite de un inel de culoare bruna-violacee. Petele se pot extinde, se unesc, se brunifica iar frunzele cad prematur. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului iar raspandirea in perioada de vegetatie se realizeaza prin intermediul sporilor.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea frunzelor si tulpinilor uscate;
• imbunatatirea circulatiei aerului prin plantarea la distante recomandate si prin efectuarea taierilor specifice;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Aparitia acestei boli este favorizata de umiditatea ridicata a aerului, ventilatia deficitara si luminozitatea redusa. In anii ploiosi, pagubele produse de aceasta ciuperca ajung sa afecteaze pana la 70-80% din recolta. Ciuperca se dezvolta, cel mai frecvent, pe florile si fructele de mur. Florile se ingalbenesc si se acopera treptat cu o pasla cenusie iar fructele atacate se inchid la culoare si se acopera cu aceeasi pasla cenusie sau albicioasa, dupa care putrezesc. Atacul pe tulpini are loc in anii ploiosi si se manifesta prin pete de culoare brun-deschisa.

Masuri de prevenire si combatere:

• respectarea distantelor de plantare impuse de tehnologia de cultura;
• strangerea si arderea resturilor vegetale din plantatie;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• se recomanda aplicarea a 3-4 tratamente in urmatoarele faze: buton verde, buton alb, inflorire si formarea primelor fructe;

Fainarea (Sphaerotheca macularis)

Simptomele atacului se observa pe lastari, frunze si fructe, ce se acopera cu un puf alb-cenusiu. Atacul pe frunze determina rasucirea marginii limbului foliar, iar lastarii atacati raman subtiri, se deformeaza, se brunifica, iar in final se usuca. Fructele tinere se acopera cu aceeasi pulbere prafoasa, nu se mai matureaza si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea de soiuri rezistente;
• taierea si arderea lastarilor atacati;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Patarea bruna-violacee a tulpinilor de zmeur (Didymella applanata)

Este o boala ce produce pagube insemnate in primaverile ploioase. In tara noastra, este mult raspandita in nordul Moldovei si in zona Subcarpatilor Meridionali. La sfarsitul primaverii – inceputul verii, pe lastarii tineri apar pete mari, de culoare bruna-violacee. Ramurile atacate se usuca de la varf spre baza, iar scoarta atacata se exfoliaza. Boala evolueaza, iar pe suprafata tesuturilor atacate apar puncte mici, brun-negricioase ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul pe frunze se manifesta sub forma unor pete mari, colturoase, ce apar de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor se brunifica si se usuca. Raspandirea ciupercii in timpul vegetatiei se realizeaza prin intermediul sporilor purtati de apa de ploaie si de vant.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor uscate;
• imbunatatirea circulatiei aerului prin taierile corespunzatoare;
• fertilizarea rationala;
• combaterea buruienilor;
• utilizarea de material sanatos pentru infiintarea culturii;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Ofilirea vasculara (genul Verticillium)

Ciuperca infesteaza radacinile si vasele conducatoare, cauzand blocarea acestora. Acest lucru duce la ofilirea si uscarea plantelor afectate. Initial, plantele pot sa prezinte simptomul de usoara ofilire in timpul zilei, urmata de o aparenta revenire seara si noaptea. Pe masura ce evolueaza boala, frunzele se deschid la culoare, se ingalbenesc si cad, incepand de la baza lastarului si progresand spre varf. La taierea transversala a unei tulpini afectate, se pot observa vasele conducatoare brunificate. Ciuperca poate patrunde in planta prin diferite rani provocate de nematozi, insecte, lucrari tehnologice.

Masuri de prevenire si combatere:

• evitarea infiintarii culturilor pe terenuri pe care au fost cultivate legume;
• utilizarea de soiuri rezistente;
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatie;
• eliminarea din cultura a plantelor infestate;
• tratamente chimice aplicate la sol cu fungicide specifice;

Principalii daunatori in cultura de mur

Musculita galicola a tulpinilor de zmeur (Lasioptera rubi)

Adultii prezinta corpul de 1,5-3 mm lungime si culoare inchisa, iar larvele sunt de culoare rosiatica. Insecta dezvolta o generatie pe an. In mai-iunie, femelele depun ouale in grupuri (aproximativ 15 oua intr-un grup) pe suprafata lastarilor, in apropierea bobocilor florali. Dupa eclozare, larvele patrund in tulpina, formand gale globuloase de 3-4 cm lungime si 1,5-2 cm circumferinta, sub epiderma. In iulie-august, aceste gale devin evidente si sunt pline cu larve. La inceput, galele sunt de culoare verde, dupa care devin brune-deschis si se lemnifica. In urma formarii galelor, este inhibata cresterea lastarilor si formarea fructelor. Adesea, tulpina plantelor de mur se rupe in partea de jos a galei.

Metode de combatere:

• indepartarea si distrugerea tulpinilor infestate;
• se recomanda aplicarea de tratamente cu insecticide, la aparitia adultilor.

Acarieni

Sunt paianjeni foarte mici ce produc pagube multor specii de plante din spatii protejate sau din camp. Primele atacuri pot sa apara inca din primavara, insa pagube insemnate asupra culturilor se produc vara, cand temperaturile sunt ridicate. Pot sa dezvolte 7-8 generatii pe an si ierneaza ca ou sau adult. Acarienii se localizeaza de obicei pe partea inferioara a frunzelor unde se hranesc prin inteparea tesutului si sugerea sucului celular. Primele simptome sunt vizibile pe partea superioara a frunzelor, ce prezinta puncte mici, clorotice. In urma hranirii intense a daunatorului, punctele se unesc, frunzele capata un aspect albicios, apoi maroniu. Pe frunzele atacate se observa o panza fina, in reteaua careia se gasesc indivizi aflati in toate stadiile de dezvoltare. Pe langa frunze, paianjenii se pot hrani si pe fructe.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu produse specifice;

Afide

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta, provocand daune multor specii de plante de cultura sau speciilor spontane. Afidele formeaza colonii pe partea inferioara a frunzelor iar in urma atacului frunzele se gofreaza, se rasucesc, se ingalbenesc si se usuca. Se localizeaza cu precadere pe varfurile tinere si pot ataca si florile. Plantele atacate stagneaza, se ingalbenesc si devin sensibile la atacul ciupercilor. Prezenta afidelor este urmata de acoperirea frunzelor cu excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita „roua de miere”, ce permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Gandacul zmeurului (Byturus tomentosus)

Aceasta specie ataca si arbustii de mur, printre alte specii. Adultul prezinta corpul alungit, de culoare cenusie-negricioasa, paros. Larva este de culoare castanie-dechisa sau galbuie si prezinta dorsal cate o pata bruna pe fiecare segment. Insecta are o generatie pe an sau una la doi ani si ierneaza in stadiul de adult sau larva in stratul superficial al solului. Daunele sunt produse atat de adulti cat si de larve. Adultii apar primavara, rod frunzele tinere, gauresc bobocii florali si se hranesc cu organele florale. Femelele depun ouale pe flori, iar larvele se hranesc cu fructele. Fructele atacate sunt mici, se inchid la culoare si putrezesc.

Metode de combatere:

• scuturarea arbustilor si distrugerea gandacilor;
• adunarea fructelor atacate;
• se recomanda aplicarea a doua tratamente, unul inainte de inflorirea zmeurului si al doilea dupa inflorit.

Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Este o specie polifaga, ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava, pe scoarta speciilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fructe, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca arbustii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

• aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Gargarita neagra (Anthonomus rubi)

Adultii au corpul negru, ce prezinta o pubescenta fina, cenusie, iar aripile prezinta striuri longitudinale. Gargaritele ierneaza ca adult pe sub frunzele cazute sau in stratul superficial al solului. Primavara, adultii se hranesc cu mugurii vegetativi si floriferi. Femelele depun ponta in butonii florali, intr-o incizie facuta in peduncul. Astfel, este intrerupta circulatia sevei, iar bobocul nu se mai dezvolta normal. Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor afectati si se hranesc cu organele florale.

Metode de combatere:

• strangerea si distrugerea bobocilor florali afectati inainte de aparitia adultilor;
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale din plantatie;
• aplicarea tratamentelor chimice primavara, la aparitia adultilor, cu insecticide specifice.