Secara, informatii despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare

Secara (Secale cereale) – este o importanta planta de cultura, originara din Asia de Sud-Vest, Asia Mica si Caucaz, ce s-a raspandit in Europa impreuna cu samanta de grau. Secara este utilizata, in principal, in alimentatia omului, fiind a doua cereala utilizata in panificatie, dupa grau. Secara se poate cultiva in conditii vitrege pentru grau, in zonele cu clima rece si umeda sau in zone secetoase, valorificand in acelasi timp si solurile nisipoase sau acide. 

Boabele se pot utiliza ca materie prima in industria amidonului, glucozei, alcoolului. Totodata, secara este utilizata ca planta de nutret sau ca borceag de toamna, iar paiele se pot folosi ca furaj grosier, la impletituri, in industria celulozei si a hartiei etc. 

In plus, unele culturi de secara sunt infectate artificial pentru obtinerea sclerotilor de cornul secarei (Claviceps purpurea). Acestia se utilizeaza in industria farmaceutica pentru obtinerea alcaloizilor ce se folosesc la prepararea unor medicamente impotriva hemoragiilor, afectiunilor circulatorii, migrene etc. 

Particularitati biologice

Secara prezinta un sistem radicular bine dezvoltat, cu o capacitate mare de solubilizare. O mare parte din radacini (aprox. 60%) pot explora solul pana la o adancime de 25 cm, chiar si 150 cm, iar pe solurile nispoase, pot ajunge la 200 cm. Datorita volumului mare al sistemului radicular si al capacitatii de absorbtie, secara prezinta cerinte reduse fata de sol.

Infratirea are loc la 8-10 zile de la rasarire, fiind mai intensa in toamna. Tulpina este inalta, de aprox. 120-180 cm, avand o crestere mai rapida decat in cazul graului. Astfel, secara poate valorifica ma bine rezerva de apa din timpul iernii si poate concura mai usor cu buruienile decat celelalte cereale. Frunzele prezinta o tenta rosie-violacee in faza tanara, devenind apoi verde-albastrui. Inflorescenta este reprezentata de spic, pe care se formeaza 10-35 de spiculete. Fiecare spiculet prezinta 2-3 flori, dintre care 2 sunt fertile. Fructul este o cariopsa, cu grad diferit de acoperire in pleve, de culoare galbuie sau verzuie. 

Cerinte fata de clima si sol

Temperatura

Secara are cerinte moderate fata de temperatura. Infratirea are loc la temperaturi cuprinse intre 6-12 ℃, la inflorire necesita temperaturi de 14-16℃, iar pentru formarea si umplerea boabelor, 18-20 ℃. Secara este mai rezistenta la iernare decat graul si orzul de toamna. 

Umiditate 

Prezinta cerinte moderate fata de umiditate. Se poate cultiva si in zonele cu climat mai rece si umed sau in cele cu climat secetos. Totusi, umiditatea prea mare din toamna influenteaza negativ procesul de calire (pregatire pentru iernare). 

Sol

Secara nu este pretentioasa fata de sol. Datorita sistemului radicular profund si a capacitatii mari de absorbtie, secara valorifica solurile unde graul nu da rezultate (solurile sarace, nisipoase, acide, usor pietroase).

Tehnologia de cultivare

Rotatia

Secara nu este pretentioasa fata de planta premergatoare. In functie de zona de cultura si de sol, ca bune plante premergatoare intalnim: cerealele, leguminoasele, borceagul, pepenii verzi, rapita, floarea-soarelui, porumbul timpuriu.

In plus, secara este o buna planta premergatoare pentru plantele din zona ei de cultura deoarece elibereaza terenul devreme, curat de buruieni si permite executarea lucrarilor solului la timp. 

Fertilizarea

Intrucat se cultiva preponderent pe soluri sarace, secara reactioneaza bine la aplicarea ingrasamintelor. Dozele se stabilesc in urma analizelor agrochimice ale solului, in functie de recolta scontata si cerintele plantelor in anumite faze de vegetatie.

Lucrarile solului

Dupa recoltarea plantei premergatoare, se realizeaza lucrarea de dezmiristit. Prin asta, se urmareste maruntirea resturilor vegetale, amestecarea lor cu solul si maruntirea statului superficial de sol. Aratura se realizeaza imediat dupa dezmiristit, la adancimea de 20 cm. Daca umiditatea solului nu permite realizarea araturii in conditii optime, se astepta caderea unor precipitatii semnificative. In cazul in care conditiile de mediu nu se imbunatatesc, lucrarea de arat poate fi inlocuita cu doua lucrari realizate cu grapa cu discuri. Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat prin lucrari cu combinatorul.

Totusi, la pregatirea patului germinativ, solul trebuie sa fie mai bine tasat si maruntit, deoarece nodul de infratire se formeaza mai la suprafata, astfel existand pericolul dezgolirii lui prin tasarea solului (ca urmare a ploilor si a zapezii). 

Samanta si semanatul

Samanta trebuie sa aiba puritatea de min. 98%, iar capacitatea de germinare de peste 85%. Secara se seamana cu circa 10 zile inaintea graului de toamna. In zonele subcarpatice, se seamana intre 15-25 septembrie, iar in zonele sudice, intre 25 septembrie – 5 octombrie.

Densitatea la semanat este de 500-600 boabe germinabile ㎡, iar adancimea de semanat este de 2-3 cm pe solurile grele, 3-4 cm pe solurile mijlocii si 5-6 cm pe solurile usoare. 

Combaterea buruienilor

Datorita ritmului rapid de crestere, secara lupta bine cu buruienile, in general, obtinandu-se culturi curate de buruieni. 

Totusi, pentru a reduce rezerva de buruieni si pentru a impiedica aparitia acestora, se pot lua si o serie de masuri precum: rotatia culturii, efectuarea lucrarilor solului, semanatul in epoca optima, aplicarea erbicidelor.

Combaterea bolilor si a daunatorilor

Cultura de secara poate fi afectata de boli precum: cornul secarei, malura, rugina, fuzarioza. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: viermii sarma si gandacul ghebos.

Recoltarea

Se realizeaza atunci cand boabele ajung la umiditatea de 14%. Totodata, deoarece pericolul scuturarii este mai mare decat in cazul graului (boabele fiind mai putin prinse in palee), recoltarea se realizeaza la sfarsitul coacerii in parga. Avand o talie mai mare decat graul, plantele de secara se taie la o inaltime mai mare, pentru a nu infunda combina de recoltat.