Rapita, informatii despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare

rapita-tehnologie-cultura

Rapita (Brassica napus), apartine familiei Cruciferae, genul Brassica. Aceasta ocupa un loc important intre plantele cultivate, fiind o sursa bogata in uleiuri vegetale, folosite in industria alimentara, in industria biodiesel si are o importanta valoare furajera. Cultura de rapita prezinta si o serie de particularitati: este o buna planta premergatoare pentru culturi succesive sau pentru cerealele de toamna, reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor, valorifica terenurile in panta impiedicand eroziunea solului, se poate cultiva mecanizat, de asemenea, este o buna planta melifera.

Radacina este pivotanta, poate patrunde in sol pana la 70-100 cm adancime. Tulpina este ramificata, poate ajunge la o inaltime de 1,2-2 m, ramificarea fiind influentata de densitatea culturii. Frunzele bazale sunt penat-sectate, prezinta petioli, iar cele mijlocii si din varf sunt lanceolate, sesile. Inflorescenta este reprezentata de un racem. Polenizarea este entomofila (cu ajutorul insectelor). Fructul este reprezentat de o silicva, iar o planta poate forma pana la 800 de silicve. Semintele sunt mici, rotunde, avand suprafata neregulata.

Cerinte fata de clima si sol

Rapita se poate cultiva in zonele temperate, caracterizate prin ierni blande, veri racoroase si umede. Suma gradelor de temperatura este de 2000-2500° C, pentru soiurile de toamna si 1500-1800° C, pentru soiurile de primavara. Semintele de rapita necesita, pentru germinat, o temperatura minima de 1-3° C. In stadiul de rozeta, soiurile de toamna pot rezista in timpul iernii la temperaturi de – 15.. – 18° C. In perioada imbobocirii-inforirii, brumele tarzii pot influenta negativ cultura.

Rapita este pretentioasa fata de umiditate. Zonele favorabile sunt cele in care cad anual 450-650 mm precipitatii. Cerintele maxime fata de apa sunt in perioada rasarire-formarea rozetei si inflorire-fructificare. Rapita prefera solurile fertile, permeabile, cu textura mijlocie.

Tehnologia de cultura la rapita

Asolamentul

Rapita nu este foarte pretentioasa fata de planta premergatoare. Rezultate bune se realizeaza dupa cereale de toamna, cartof timpuriu, mazare, borceag de toamna. Rapita nu se cultiva dupa floarea-soarelui si soia, pentru a evita extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Poate reveni dupa 3 ani pe acelasi teren, iar in cazul unui atac de Sclerotinia, poate reveni dupa 7-8 ani.

Fertilizarea

Rapita este mare consumatoare de elemente nutritive si reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor. Dozele se stabilesc in urma analizelor agrochimice ale solului. In lipsa analizelor si in functie de recolta scontata, se recomanda urmatoarele doze: 80-180 kg azot, 50-80 kg fosfor si 60-80 kg potasiu. In toamna, sub aratura de baza, se pot aplica ingrasamintele cu fosfor, potasiu si 1/3 din doza de azot, iar in primavara se poate administra 2/3 din cantitatea de azot.

Lucrarile solului

Se realizeaza imediat dupa eliberarea terenului de catre planta premergatoare. Se va urmari mobilizarea solului la adancimea de 20-25 cm.

Terenul se va mentine maruntit, afanat si curat de buruieni utilizand grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.

Patul germinativ se va pregati cu ajutorul combinatorului, la adancimea de semanat. Terenul trebuie sa fie maruntit si asezat in momentul semanatului.

Samanta si semanatul

Samanta trebuie sa aiba puritatea minima de 97% si capacitatea germinativa de cel putin 85%, fiind indicata utilizarea materialului saditor recoltat in acelasi an. Calendaristic, epoca de semanat este 5-15 septembrie in sudul tarii si 1-10 septembrie in celelalte zone. Densitatea optima poate varia intre 50-80 plante/m². Cantitatea de samanta poate varia intre 6-10 kg/ha, in functie de umiditatea si textura solului, precum si de pregatirea patului germinativ. Adancimea de semanat este de 2,5-3,5 cm.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli care pot aparea la cultura de rapita sunt: putregaiul alb, mana, fainarea, alternarioza. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: gandacul lucios, gandacul rosu al rapitei, viespea rapitei, puricele cruciferelor.

Combaterea buruienilor

Combaterea buruienilor reprezinta o masura importanta in vederea obtinerii unei productii de calitate.

Produse recomandate

Irigarea

In zona de sud, pentru stimularea rasaririi plantelor si formarea rozetei, pana la intrarea in iarna, se recomanda aplicarea a 300-400 m³ apa/ha. In primavara, se pot aplica 400-500 m³ apa/ha in perioada de crestere intensa si fructificare.

Recoltarea

In cazul culturii de rapita, recoltarea este un proces care necesita o deosebita atentie din cauza scuturarii usoare a semintelor. Aceasta se poate efectua mecanizat, in doua faze sau recoltare directa cu ajutorul combinei.

Recoltarea in doua faze consta in taierea plantelor atunci cand culoarea silicvelor este galbena, semintele incep sa se brunifice si au o umiditate de 25-30%. Plantele se taie cu ajutorul vindroverului si raman pe miristea inalta de 20-25 cm pana cand umiditatea semintelor scade pana la 12-14%, apoi se treiera cu ajutorul combinei.

Recoltarea directa este o metoda mai des folosita si se efectueaza atunci cand silicvele capata culoarea galben-liliachiu, semintele sunt brunificate, iar umiditatea lor ajunge la 16-18 %.

Se recomanda recoltarea dimineata, seara sau in timpul noptii.

  • Discuții pe teme similare

    Liviu
    12 aprilie 2019
    Decis este daunator la albine? Daca da la cat timp dupa ce se trateaza se pot duce albinele la rapita? Multumesc!
    0
    1

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile