Pomi fructiferi – cultura ecologica

Pomii fructiferi reprezinta elementul de baza al oricaror gradini sau curti familiare. In plus, se regasesc si in diverse spatii publice sau private, de la parcuri si aliniamente stradale si pana la terenurile administrative a institutiilor. Pentru productia de fructe destinate consumului, comercializarii sau prelucrarii in produse finite (suc, compot, gem, bauturi alcoolice etc.), au fost infiintate livezile de pomi fructiferi. 

Regulamentele UE privind agricultura ecologica impun respectarea unor reguli de productie ce urmaresc protejarea mediului, mentinerea biodiversitatii si sprijinirea sanatatii consumatorilor. In acest sens, se interzice utilizarea organismelor modificate genetic si a hormonilor, iar utilizarea pesticidelor si ingrasamintelor artificiale este limitata si conditionata prin reglementari.   

Totodata, agricultura ecologica aduce in practica o serie de masuri menite sa protejeze fertilitatea solului si sanatatea plantelor. Dintre acestea amintim cultivarea de specii fixatoare de azot in defavoarea aplicarii ingrasamintelor minerale cu aport de azot, controlul natural al bolilor, daunatorilor si buruienilor, stimularea imunitatii naturale a plantelor etc.

Cerinte fata de factorii de mediu

In functie de specie, soi sau cultivar, pomii fructiferi prezinta cerinte diverse fata de conditiile de mediu. Dintre factorii limitativi amintim:

• temperaturile (minime, maxime, medii anuale);
• precipitatiile (minime, maxime, medii anuale);
• vantul;
• caracteristicile solului (textura, continut in elemente nutritive, capacitate de retentie a apei, pH etc.);
• expozitia – insorita, partial insorita, umbrita;
• altitudinea – zona de campie, deal sau munte;
• inclinarea.

Pentru obtinerea unor recolte satisfacatoare, fiecare specie trebuie cultivata in conditii optime de vegetatie. Majoritatea speciilor de pomi fructiferi se planteaza pe terenuri insorite, protejate de vanturile reci si uscate, in soluri bine drenate, bogate in humus. Irigarea livezilor este obligatorie in zonele unde precipitatiile nu asigura necesarul de apa. Cel mai frecvent, in cazul livezilor de pomi fructiferi, se recurge la irigarea prin picurare, mai rar la udarea in brazde sau la microaspersie.

Plantarea pomilor fructiferi

Se recomanda ca materialul saditor sa fie procurat din pepiniere sau statiuni de cercetare autorizate, sa fie bine dezvoltat, cu radacini puternice si cu tulpina dreapta, respectiv sa nu prezinte rani, simptome de boala sau semne ale prezentwi unor daunatori. Primul aspect care trebuie luat in vedere la infiintarea unei culturi ecologice de pomi fructiferi este alegerea speciilor si soiulilor cultivate. Acestea trebuie sa fie:

• rezistente genetic;
• adaptate conditiilor de mediu existente.

Epoca optima de plantare este toamna (la inceputul perioadei de repaus vegetativ), primavara devreme (la sfarsitul perioadei de repaus vegetativ) sau in timpul iernii, daca temperaturile sunt pozitive, iar solul nu este inghetat. Dupa plantare, pot fi administrate ingrasaminte naturale, organice, bazate pe microorganisme benefice care imbunatatesc calitatea solului si sprijina dezvoltarea optima a radacinilor.

Lucrari de intretinere

Speciile de pomi fructiferi au cerinte de ingrijire si intretinere diferite. Taierile de rodire si de intretinere sunt necesare la majoritatea speciilor, in functie de fructificare (pe cresterile din anul precedent sau din anul curent) si rezistenta la taiere. Accesul luminii si aerului in mijlocul coroanei poate fi stimulat prin taieri, recoltele obtinute fiind astfel mai abundente si de mai buna calitate. Totodata, prin taieri poate fi limitata aparitia si raspandirea bolilor. Ramurile rupte, cele cu diverse afectiuni, cele cu vegetati slaba sau cele care indesesc inutil coroana se elimina primele.

In cazul in care se indeparteaza ramuri cu diametrul mai mare de cca. 1.5 – 2 cm, se recomanda dezinfectarea ranii si acoperira acestuia cu substante naturale, special formulate in acest scop (ex. mastic, rasina, spray cicatrizant).

Fertilizarea pomilor fructiferi

In cazul culurilor ecologice, se recurge la stimularea proceselor de descompunere in sol, la promovarea plantelor ierboase pedoameliorative (care imbunatatesc calitatea solului) intre randuri, respectiv la fertilizarea organica a pomilor fructiferi. Pentru atingerea potentialului de productie, se pot aplica ingrasaminte solide la sol, prin incorporare sau ingrasaminte hidrosolubile, prin sistemul de irigare. De asemenea, se pot aplica activatori de sol sau ingrasaminte pe baza de micorize/bacterii benefice pentru imbunatatirea structurii solului si a absorbtiei radiculare. Foliar, se pot aplica ingrasaminte organice, in functie de necesitatile pomilor si de conditiile de mediu. In plus, pentru sprijinirea pomilor in depasirea diverselor perioade de stres, se recomanda aplicarea ingrasamintelor naturale specifice.

Combaterea buruienilor

Combaterea ecologica a buruienilor consta in aplicarea unor masuri mecanice, mecanizate sau manuale (cu sapa si coasa), in detrimentul celor chimice. Astfel, se recomanda lucrarea superficiala sau mulcirea terenului din jurul trunchiului fiecarui pom fructifer. Mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere. Ranirea trunchiului trebuie complet evitata. In functie de latimea intervalului dintre randuri, acestea pot fi mulcite sau cultivate cu diverse plante tehnice. De asemenea, se poate avea in vedere combaterea buruienilor cu arzatoare.

In cazul livezilor cu pomi fructiferi de dimensiuni mai mari, se poate recurge la pastrarea paturii erbacee la dimensiuni optime prin pasunat controlat, cu ajutorul unor animale domestice (in special oi). In acest caz, trebuie evitat pasunatul intensiv, tasarea solului, respectiv vatamarea in orice fel a pomilor.

Combaterea bolilor si a daunatorilor

Obtinerea unor productii ridicate de fructe este direct influentata de starea de sanatate a pomilor fructiferi. In cazul culturilor ecologice, accentul este pus intotdeauna prevenirii instalarii si raspandirii bolilor, respectiv limitarii multiplicarii in masa a daunatorilor. Printre masurile care se iau in acest scop se enumera:

• evitarea crearii mediilor favorabile dezvoltarii agentilor patogeni,
• distrugerea resturilor infestate,
• pastrarea igienei fitosanitare adecvate in livada,
• colonizarea si favorizarea pradatorilor naturali ai daunatorilor,
• depistarea precoce a bolilor si daunatorilor etc.

Tratamente preventive specifice, cu produse  certificate pentru agricultura ecologica trebuie aplicate in fenofazele cheie. In cazul livezilor de dimensiuni reduse, se poate recurge la combaterea mecanica a unor daunatori, prin adunarea si distrugerea acestora.

Adunarea si arderea sau compostarea resturilor vegetale se recomanda sa se efectueze toamna, incepand din perioada repausului vegetativ. Ulterior, se aplica tratamentele cu fungicide pe baza de cupru si cu ulei horticol, cu produse certificate pentru agricultura ecologica. Pot fi aplicate doua tratamente, dupa cum urmeaza:

• In toamna, dupa caderea frunzelor si curatarea temeinica a culturii. Intai se aplica solutia cuprica, iar la un interval de 7-10 zile, se aplica solutia de ulei horticol.
• Primavara, pana la intrarea in vegetatie, tratamentul fiind similar cu cel aplicat in toamna.

Pe parcursul perioadei de vegetatie, se pot aplica tratamente preventive sau de combatere, la primele semne de aparitie a bolilor sau insectelor daunatoare, cu fungicide si insecticide certificate pentru agricultura ecologica. 

Pentru depistarea precoce a atacurilor daunatorilor, dar si pentru mentinerea acestora sub control se pot amplasa capcane adezive si capcane feromonale, la inceputul sezonului de vegetatie.

Recoltarea

In functie de specie, fructele se vor recolta treptat sau integral, inainte sau cand au ajuns la maturitatea deplina. In timp ce unele fructe se culeg direct din pomi, altele se recolteaza de la sol (ex. nuc). Se vor folosi unelte sau tehnici recomandate in functie de specie, evitandu-se smulgerea sau lovirea fructelor, respectiv vatamarea pomilor fructiferi. Fructele se vor transporta si depozita in conditii optime, pentru a evita deprecierea acestora.

---

Informatiile prezentate mai sus au caracter general. Pentru instructiuni detaliate, in functie de specia de interes, se recomanda consultarea articolelor despre tehnologia de cultura si ingrijirea fiecarui pom.

---