Molidul, sfaturi, ingrijire, cultivare

molidul-sfaturi-ingrijire

Molidul este o specie rasinoasa care face parte din genul Picea. Genul include numeroase specii si varietati de interes forestier si ornamental. Valoarea ornamentala se datoreaza portului specific, trunchiului drept si cilindric, respectiv acelor persistente si conurilor utilizate in decoratiuni diverse. Longevitatea molidului este de cca. 600 ani. Datorita inradacinarii trasante (cu intindere superficiala pe orizontala), molidul este frecvent afectat de doboraturi de vant.

Specii si varietati de molid
Molid (Picea abies)

Molidul sau bradul rosu (Picea abies) este o specie foarte raspandita in padurile din tara noastra, constituind cel mai adesea molidisuri pure in regiunea montana. Se regaseste si in padurile de amestec (cel mai des cu fag si cu brad), precum si ca exemplare izolate in goluri alpine si in paduri-parc, parcuri, gradini, curti. Se dezvolta bine in tinuturile reci si umede.

Prezinta inradacinare trasanta (superficiala), trunchi cu scoarta caracteristic brun-roscata, coroana piramidala si varf ascutit. Ramurile sunt dispuse in verticile care se pot delimita cu usurinta in cazul exemplarelor de dimensiuni mari. Acele au 1-2 cm lungime, sunt rigide, mucronate si intepatoare. Florile mascule sunt dispuse in amenti rosii de 1-2 cm, dezvoltati pe lujerii din anul precedent. Florile femele sunt erecte, galbui-verzi sau rosiatice, de 4-6 cm lungime, dispuse pe varfurile ramurilor (in pozitie terminala). Conurile raman in coroana arborilor pana in anul urmator formarii, sunt cilindrice, erecte la inceput, mai apoi pendente. Pot avea lungimi intre 10-15 cm, la aparitie sunt verzui sau rosiatice, la maturitate devin brune galbui, cu solzi rigizi, rombivi (spre toamna). Semintele sunt aripate, de culoare bruna (cca. 0.5 cm samanta si cca. 1 cm aripa). Plantula are cotiledoane dispuse in rozeta.

Varietati si forme ornamentale de molid:

  • Picea abies var. columnaris
  • Picea abies var. carpatica
  • Picea abies var. europaea
  • Picea abies var. pyramidalis
  • Picea abies ‘Inversa’
  • Picea abies ‘Nidiformis’
  • Picea abies ‘Little Gem’, etc.
Molid de Caucaz (Picea orientalis)

Este o specie originara din nord-estul Turciei si din zona muntilor Caucaz, cultivata in alte zone in scop ornamental. Molidul de Caucaz atinge de regula inaltimi de cca. 40 m in arealul natural. Prefera locurile umbrite si cu umiditate atmosferica ridicata, respectiv solurile profunde si bine aprovizionate cu apa. Valoarea estetica se datoreaza coroanei inguste, piramidale, cu ramuri dispuse pana aproape de sol, precum si acelor scurte, drepte, lucioase. 

Exista mai multe forme ornamentale de molid de Caucaz, dintre care amintim: 

  • Picea orientalis ‘Firefly’ (de dimensiuni mici si cu coroana de culoare galbuie)
  • Picea orientalis ‘Tom Thumb’ (de dimensiuni mici, coroana compacta si cu coroana de culoare galbuie)
  • Picea orientalis nana (de dimensiuni mici si coroana compacta)
  • Picea orientalis aurea (ace galbene-aurii)
  • Picea orientalis aureospicata (cu culoare galbuie a acelor in primavara)
Molid argintiu (Picea pungens)

Molidul argintiu sau molidul intepator este o specie originara din America de Nord, adaptata climatului montan. Atinge inaltimi de pana la 30 m (rar chiar 50 m). Prezinta scoarta solzoasa si crapata, respectiv ace albastrui sau argintii, uneori chiar albicioase, rigide si foarte intepatoare. Nu are cerinte ridicate fata de proprietatile solului, umiditate sau lumina, fiind rezistent totodata la poluare (si astfel potrivit pentru a fi cultivat in scop ornamental in mediul urban).

Dintre varietatile si soiurile de molid argintiu amintim:

  • Picea pungens ‘Baby Blue’ (cu ace albastrui-argintii, coroana piramidala si ramuri pana la nivelul pamantului)
  • Picea pungens ‘Super Blue’ (cu ace albastrui-argintii, coroana piramidala si ramuri pana la nivelul pamantului)
  • Picea pungens ‘Glauca Globosa’ (de dimensiuni reduse, coroana sferica si ace de culoare albastruie)
  • Picea pungens var. glauca (cu ace de culoare albastruie)
  • Picea pungens var. argentea (cu ace de culoare argintie)
  • Picea pungens var. kosteriana (cu ramuri pendente)
  • Picea pungens var. compacta (cu coroana compacta)
Molid de Arizona (Picea engelmannii)

Este o specie originara din America de Nord, cu coroana ingusta si ace verzi sau albastre-verzui. Nu are cerinte ridicate fata de conditiile de mediu si rezista la seceta,  poluare, umbrire usoara.

Dintre formele ornamentale de molid de Arizona amintim urmatoarele: 

  • Picea engelmannii ‘Bush’s Lace’ 
  • Picea engelmannii ‘Jasper’
  • Picea engelmannii ‘Blue Magoo’
  • Picea engelmannii ‘Hoodie’
Molid de Sitka (Picea sitchensis)

Molidul de Sitka este un arbore de dimensiuni mari (pana la 40 m inaltime), originar din America de Nord. Prefera zonele cu umiditate atmosferica si precipitatii suficiente, abundente. Nu tolereaza seceta, aerul uscat sau poluarea.

Dintre formele ornamentale de molid de Arizona amintim urmatoarele: 

  • Picea sitchensis ‘Aurea’
  • Picea sitchensis ‘Silberzwerg’ (de dimensiuni reduse)
  • Picea sitchensis ‘Papoose’
Molid sarbesc (Picea omorika)

Molidul sarbesc este un arbore de pana la 30 m inaltime, originar din regiunea balcanica. Este indragit pentru portul piramidal sau columnar, formand coroane inguste. Rezista bine la seceta, ger si poluare, fiind astfel plantat in scop ornamental chiar si in mediile urbane.

Conditii de mediu

Cerintele ecologice ale speciilor amintite mai sus difera in functie de specie si varietate, precum si de interrelatia unor factori abiotici. In continuare sunt descrise in special cerintele de mediu ale molidului (Picea abies).

Lumina. In general, molidul prefera semiumbra. Plantarea se realizeaza in general in terenuri descoperite (in lumina plina).

Temperatura. Creste si se dezvolta optim in zonele reci, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 4 si 7℃.

Solul. Nu are pretentii fata de tipul de sol, se intalneste atat pe soluti profunde si bogate, cat si pe cele sarace. Se dezvolta bine pe solurile bine aprovizionate cu apa, insa aerisite si poroase, bine drenate. Excesul de umiditate conduce la instalarea unor boli fungice – cu toate acestea se regaseste adesea pe soluri umede, chiar si in tinovuri (insa starea de vegetatie a arborilor este slaba, lanceda in aceste zone).

La baza molizilor se observa adesea o litiera groasa de ace cazute la sol – acestea contribuie la procesul de acidificare a solului.

Ingrijire

Cerintele de ingrijire ale speciilor amintite mai sus difera in functie de specie si varietate, precum si de interrelatia unor factori abiotici. In continuare sunt descrise in special cerintele de ingrijire ale molidului (Picea abies).

Udarea. Se recomanda a fi efectuata moderat, in functie de celelalte conditii de mediu (in special temperaturi si precipitatii), numai atunci cand solul este uscat la suprafata. Se evita excesul de umiditate.

Fertilizarea. Pentu asigurarea cresterii viguroase si dese, arborii ornamentali si puietii pot fi fertilizati cu ingrasaminte specifice (atat foliare, cat si radiculare).

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Taierile. In cazul arborilor ornamentali se pot efectua taieri de formare a coroanelor, in functie de preferinte. Fiind specii cu cresterea tulpinii monopodiala, nu se recomanda indepartarea varfului de crestere. In plus, se recomanda indepartarea regulata a partilor de plante depreciate, uscate.

In cazul arboretelor se pot efectua lucrari de elagaj artificial, in functie de nevoi.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
molidul-in-pepiniera-puieti-regenerare

Plantarea. Se recomanda a fi efectuata toamna sau primavara, cel mai potrivit moment fiind primavara, imediat dupa topirea zapezii (“in mustul zapezii”). Pentru reusita plantarii, se recomanda saparea unei gropi de dimensiuni optime, astfel incat radacinile sa fie asezate lejer si acoperite cu suficient pamant (pana la nivelul la care erau acoperiti cu pamant si inainte de a fi scosi din locul initial). Se recomanda administrarea unui ingrasamant specific (de tip granule) in groapa de plantare. Dupa plantare, se taseaza bine pamantul in jurul puietului si se uda din abundenta.

molidul-plantula-cu-cotiledoane

Inmultirea. Molidul se inmulteste relativ usor pe cale germinativa, din samanta. Semintele se matureaza in octombrie-noiembrie si sunt diseminate natural prin intermediul vantului pana in primavara (fiind usoare, aripate). In cazul in care sunt semanate in substrat fertil (in camp deschis sau in spatii protejate), semintele rasar in cateva saptamani (eventual o luna) de la semanare. Dupa 1-3 ani de la semanare puietii sunt repicati (replantati) pe o alta suprafata, cu distante mai mari intre exemplare.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
Boli si daunatori

Dintre boli se amintesc putregaiurile provocate de ciuperci xilofage, cancerul, precum si bolile fungice care provoaca inrosirea acelor sau uscarea lujerilor (inclusiv rugini). Insectele daunatoare care provoaca daune la molid sunt: trombarul puietilor de molid (in pepiniere si plantatii), nona molidului, viespea mica cu fierastrau a acelor de molid, molia acelor de molid, paduchele testos al molidului, paduchii de plante, omida alba a conurilor de molid, viespea semintelor de molid, respectiv gandacii de scoarta. 

Se recomanda monitorizarea plantelor/arboretelor si depistarea din timp a bolilor si daunatorilor. Pe langa monitorizarea vizuala regulata pot fi utilizate in acest scop panourile adezive, capcanele, cursele feromonale si arborii-cursa. In cazul aparitiei unor boli sau daunatori, se recomanda efectuarea tratamentelor specifice, cu insecticide si fungicide omologate.

In plus:
molidul-puiet-pe-cioata
  • deoarece acele molidului cad la scurt timp dupa ce arborele este taiat, aceasta specie nu se preteaza pentru a fi impodobit de craciun (in interior);
  • in padure se observa adesea plantule crescute pe cioatele in curs de degradare – originea acestora este din seminte (cazute si incoltite in locul respectiv);
  • exemplarele tinere de molid pot avea cresteri anuale in inaltime de pana la 1 m (uneori chiar mai mult in optimul de vegetatie);
  • lemnul de molid are numeroase utilizari, fiind folosit in constructii si in tamplarie, ca material pentru fabricarea unor produse stratificate (PFL, PAL), in industria hartiei, etc.;
  • anumite exemplare de molid produc lemn de rezonanta de inalta calitate, folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si in industria aeronautica.
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile