Marcotajul

Ela Botanista, Ajutor in Gradina acum 8 luni

 

Inmultirea vegetativa prin marcotaj

La fel ca si butasirea, marcotajul este o metoda de inmultire vegetativa a plantelor, prin care se obtin plante identice din punct de vedere genotipic cu planta mama. Aceste metode de inmultire se bazeaza pe proprietatea plantelor de a emite radacini atunci cand tulpinile sau lastarii acestora sunt puse in contact cu un substrat. Drept urmare, aceste metode nu se pot aplica tuturor plantelor ci doar anumitor specii.

Marcotajul este o alternativa eficienta de producere a noilor plante pentru speciile a caror butasi inradacineaza greu ( Camellia, Cordyline, Dracaena, Yucca) sau care se multiplica greu prin seminte ( magnolia, ienupar tarator, liane si vite ornamentale). Noile plante, numite marcote, se obtin inainte de detasarea acestora de pe planta mama. Inradacinarea se produce mai repede decat la butasire deoarece marcota se afla atasata de planta-mama si beneficiaza de substantele ei nutritive.

Dezavantajul inmultirii prin marcotaj este numarul redus de plante ce se pot obtine.

Cand se doreste inmultirea unei specii prin marcotaj, se recomanda ca plantele-mama sa fie crescute special pentru asta, sa fie libere de boli, virusuri si daunatori, fertilizate corespunzator si sa nu prezinte boboci florali sau flori in momentul aplicarii procedurii.

Procedeul se poate aplica incepand cu primavara, inainte de pornirea in vegetatie, pana la sfarsitul lunii iunie.

In functie de portul plantei, marcotajul se poate realiza natural sau poate fi indus.

  •       Marcotajul natural se realizeaza la specii ce prezinta tulpini si lastari subtiri, flexibile, cu crestere taratoare. Aceste plante formeaza o tufa la suprafata solului deoarece lastarii lor emit cu usurinta radacini in punctele de contact cu solul. Specii de Phlox, Dianthus si Juniperus  realizeaza acest tip de marcotaj.
  •       Marcotajul indus sau artificial se poate realiza prin mai multe metode, in functie de portul plantei. Emiterea radacinilor are loc in 3-6 saptamani de la punerea lastarilor in contact cu un substrat.

Marcotajul indus poate fi realizat prin musuroire, arcuire sau poate fi marcotaj serpuitor sau chinezesc.

Marcotaj prin musuroire

Marcotaj prin musuroire

Marcotajul prin musuroire 

Se utilizeaza pentru plantele conduse sub forma de tufa, ce prezinta  tulpini scurte si muguri la nivelul coletului sau pe tulpina.

Dintre speciile floricole se utilizeaza pentru genul Anthurium ( Anthurium andreanum si Anthurium scherzerianum), Pandanus weitchii. Pentru aplicarea acestei metode, se realizeaza un musuroi de pamant la baza plantei, care sa acopere o parte din acesti muguri. Odata pusi in contact cu pamantul, mugurii emit lastari cu radacini la baza ce se detaseaza de planta mama si se planteaza la locul de cultura.

La arbori si arbusti, primavara devreme se taie tulpinile la 10-20 cm despupra coletului. Cand lastarii porniti in crestere au circa 25 cm inaltime, se realizeaza un musuroi de pamant la baza lor, pana la jumatate din lungime. Marcotele obtinute se taie dupa 1-2 ani, in timpul repausului vegetativ. Taierea se face lasand o portiune de 3-5 cm pe planta mama, pe care se formeaza alti lastari. Plantele mama nu se mai utilizeaza imediat pentru obtinerea de marcote ci se lasa in repaus pentru fortificare.

Marcotaj prin arcuire

Marcotaj prin arcuire

Marcotajul prin arcuire

Presupune aplecarea ramurilor si punerea acestora in contact cu substratul. Se face un sant de 10-15 cm adancime in care se fixeaza lastarul cu ajutorul unor carlige iar varful se paliseaza in pozitie verticala cu un tutore. Toamna, dupa incetarea vegetatiei, se face separarea marcotei de planta mama. Este o metoda eficienta de inmultire a magnoliei, cornului, artarului.

Marcotaj serpuitor

Marcotaj serpuitor

 

 

Marcotajul serpuitor 

Se practica la plantele cu tulpini subtiri, flexibile, ce se pot arcui si dirija pentru a fi puse in contact cu pamantul in punctele dorite, precum: glicina, iedera, vita ornamentala, clematita, caprifoi, Ficus pumila, Philodendron, Pothos, Syngonium. Tulpinile pe fixeaza in pamant cu ajutorul unei cleme, in dreptul nodurilor, in tot atatea puncte cate marcote vrem sa obtinem si cat permite lungimea tulpinii. Dupa inradacinare, marcotele se detaseaza de planta mama si se planteaza separat.

Marcotaj chinezesc

Marcotaj chinezesc

Marcotajul chinezesc  

Presupune saparea unui sant de 15-20 cm adancime in care se fixeaza, cu ajutorul carligelor, ramurile ce urmeaza a fi marcotate. Aceste ramuri nu se acopera cu pamant de la inceput. Cand lastarii porniti din aceste ramuri au 25-30 cm inaltime, santul se acopera cu pamant reavan. Dupa formarea radacinilor, lastarii (noile marcote) se separa de planta mama si se planteaza separat dar lastarii din apropierea coletului se lasa pentru a fi utilizati ulterior pentru o noua marcotare. Marcotajul chinezesc se utilizeaza la ienupar, frasin, artar, agris, coacaz, mur, alun, smochin si se poate obtine un numar mai mare de plante.

Marcotaj aerian

Marcotaj aerian

Marcotajul aerian

Se utilizeaza pentru speciile cu tulpini groase, inalte, ce nu pot fi aplecate pe pamant, cum ar fi Ficus, leandru, Camellia, Cordyline, Croton, Yucca, Schefflera, Dracaena, Magnolia. Metoda se foloseste de obicei pentru exemplarele care nu mai prezinta frunze la baza, avand un aspect gol. In acest caz, substratul necesar pentru emiterea radacinilor se fixeaza pe tulpina cu ajutorul unui manson din polietilena. Ca substrat se poate folosi turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezite. Substratul se fixeaza in locul in care se doreste inradacinarea iar pentru asigurarea reusitei, se pot face incizii circulare pe tulpina si utiliza hormoni rizogeni. Dupa formarea radacinii, marcota se detaseaza de planta mama si se planteaza separat.

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

Alătură-te discuției:

*