Buha verzei – Mamestra brassicae

Buha verzei - Mamestra brassicae Comunitatea Botanistii

Buha verzei, Mamestra brassicae este o specie raspandita in Asia, America si Europa. In Romania este intalnita in toate zonele.

Descriere. Adultul are avengura aripilor de 40-45 mm lungime. Cele anterioare sunt de culoare brune-cenusii, cu linii transversale mai inchise la culoare si pete reniforme albe. Oul este cenusiu-verzui, cu striuri longitudinale si cu cate o banda bruna, circulara, dispusa median. Larva este de culoare variabila, de la brun-cenusiu pana la verde, cu capul si protoracele negru.


Biologie. In conditiile tarii noastre are doua generatii pe an si ierneaza in stadiul de crisalida in sol. Prima generatie se dezvolta pe parcursul lunilor mai-iulie. Fluturii din generatia de toamna apar pana la sfarsitul lunii mai si au zbor nocturn, iar ziua stau ascunsi pe partea inferioara a frunzelor. In luna iulie, dupa cateva zile de la aparitie are loc imperecherea si depunerea pontei, din care se dezvolta prima generatie.

Perioada ovipozitara dureaza 15-25 zile, ouale sunt depuse seara si noaptea in grupe de 20-100, pe partea inferioara a frunzelor. Perioada de incubatie dureaza 10-14 zile dupa care apar larvele. In timpul zilei larvele stau pe partea inferioara a frunzelor, iar noaptea se hranesc scheletind frunzele. In luna iulie, dupa ultima naparlire, larvele coboara in sol, unde se transforma in pupe. Stadiul de pupa dureaza 10-12 zile, dupa care apar adultii. Fluturii primei generatii apar spre sfarsitul lunii iulie, iar dupa 1-3 zile de la aparitie are loc copulatia si depunerea pontei. Ciclul se repeta ca la prima generatie, pana in luna septembrie cand larvele coboara in sol la 8-15 cm adancime, unde isi construiesc loji pupale in interiorul carora se transforma in pupe, stadiu in care ierneaza.

Plante atacate si mod de daunare – Buha verzei

Buha verzei este un daunator polifag, ataca varza, conopida, gulia si alte crucifere cultivate si spontane. La aparitie, omizile se localizeaza in partea inferioara a funzelor pe care le rod. La ultimele varste ele rod orificii in frunze si sapa galerii in capatanile de varza. Capatanile de varza atacate putrezesc datorita atacului larvelor si a excrementelor, care favorizeaza dezvoltarea diferitilor agenti patogeni. Larvele primei generatii ataca varza timpurie si de vara, iar larvele generatiei a doua varza de toamna, la care produce pagubele cele mai mari. Atacul are loc mai ales noaptea.

Combatere. Prin aratura adanca de toamna pot fi distruse o mare parte a pupelor din sol. In combaterea acestui daunator cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea tratamentelor chimice, pe cat posibil impotriva larvelor tinere, deoarece cele mai in varsta sunt mai rezistente la insecticide.
Tratamentele chimice se efectueaza cu insecticide specifice.

Produse recomandate

  • Discuții pe teme similare

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile