Bolile coniferelor: putregaiuri de trunchi si de radacina

poza.reprezentativa

Majoritatea agentilor patogeni care produc pagube la conifere prospera si se propaga in conditii de umiditate ridicata la nivelul solului si al foliajului, respectiv la temperaturi ridicate. Dintre bolile coniferelor ce afecteaza trunchiul si radacina, cele mai intalnite sunt:

1. Caderea plantulelor (Pythium sp., Fusarium sp., Phytophthora sp.)

Caderea, culcarea sau pieirea plantulelor de rasinoase poate avea la baza prezenta unor agenti patogeni precum Pythium sp., Fusarium sp., Phytophthora sp. si altele.

Plante gazda. Specii de rasinoase in solare, plantatii si regenerari naturale.

Simptome. Infectiile se produc cel mai des in primele doua luni de dupa semanare. Excesul sau lipsa de umiditate din sol, respectiv temperaturile ridicate favorizeaza raspandirea agentilor patogeni. Evolutia bolii in aceste conditii este rapida, in cateva zile culturile pot fi compromise in totalitate. Atacul fiind localizat la nivelul radacinilor si al coletului, primele simptome sunt adesea neobservate: innegrirea radicelelor, brunificarea tulpinitei, putrezirea radacinilor. Odata cu evolutia bolii, tulpinile se brunifica si se frang in zona coletului, acele se ingalbenesc, plantulele se usuca sau putrezesc – in functie de specie si de conditiile de umiditate.

Prevenire si combatere.

caderea-plantulelor bolile coniferelor
  • dezinfectia solului din rasadnita sau inlocuirea acestuia cu pamant necontaminat;
  • mentinerea solului aerisit;
  • utilizarea substratului cu pH acid, pe cat posibil – nu se dezvolta agentii patogeni; 
  • mentinerea temperaturii aerului sub 25 ℃;
  • evitarea excesului de umiditate in sol;
  • folosirea apei cu temperatura apropiata de temperatura solului in cazul udarii;
  • tratarea semintelor inainte de semanare;
  • efectuarea tratamentelor chimice specifice asupra puietilor.

Produse recomandate

2. Putrezirea radacinii puietilor (Rhizoctonia sp., Phytophthora sp., Fusarium sp., Rosellinia inflata)

bolile coniferelor

Putrezirea radacinii puietilor este frecvent intalnita atat in solarii si pepiniere, cat si in semanaturi si in regenerari naturale. Pagubele sunt produse in general primavara si se poate ajunge la pierderi de 30-60% din productia de puieti.

Plante gazda. Specii de rasinoase.

Simptome. Decolorarea sau inrosirea acelor, patarea tulpinii, innegrirea radacinilor si in final uscarea puietilor. In cazul atacului de Rosellinia inflata, decolorarea acelor incepe de la varful puietului si avanseaza catre baza acestuia. Uneori  pot fi observate inele albe sau cenusii la baza coletului. In cazul agentilor patogeni Phytophthora sp. se observa putrezirea si innegrirea zonei coletului.

Prevenire si combatere.

bolile coniferelor
  • dezinfectia solului inainte de semanare;
  • observatii periodice la nivelul radacinilor catorva exemplare din solar/pepiniera;
  • evitarea excesului de umiditate din sol;
  • drenarea solului;
  • protejarea puietilor prin umbrire pe timpul verii;
  • indepartarea exemplarelor afectate;
  • efectuarea tratamentelor chimice specifice.

Produse recomandate

3. Putrezirea radacinii arborilor (Armillaria sp. – ghebe)

Speciile din genul Armillaria produc vatamari atat la foioase, cat si la rasinoase, reducand cantitatea de lemn asimilata anual de arbori, afectand calitatea acestuia sau provocand uscarea completa a arborilor. Principala specie care se intalneste la rasinoase este Armillaria ostoyae (gheaba de rasinoase), insa si alte specii de Armillaria pot afecta coniferele.

Plante gazda. Toate speciile de rasinoase. 

Simptome. Primele simptome ale prezentei agentilor patogeni sunt adesea neobservate: pasle de miceliu alb-crem pe radacini, sub scoarta sau la baza arborilor, respectiv rizomorfe albe sau brune in sol. Mai tarziu apar corpurile fructifere (ciupercile) si putregaiul in lemn. Putregaiul de la radacini poate avansa si pe trunchi, pana la inaltimi de 50-60 cm. De asemenea, se poate observa reducerea cresterii lujerilor, inrosirea acelor, scurgeri de rasina (in special la baza tulpinii). Adesea se observa fructificatii abundente la arborii afectati de Armillaria sp., urmate de uscarea exemplarelor.

Prevenire si combatere.

  • mentinerea starii de sanatate a arborilor;
  • asigurarea unei distante optime intre arbori;
  • promovarea arboretelor de amestec;
  • evitarea excesului de umiditate din sol;
  • indepartarea exemplarelor afectate.

4. Putregaiul central sau putregaiul rosu al rasinoaselor (Heterobasidion sp. – iasca radacinilor)

bolile coniferelor

Acesti agenti patogeni sunt frecvent intalniti la speciile de rasinoase. Poate provoca putrezirea a 30-35% din totalul masei lemnoase a unui arboret.

Plante gazda. Pin, molid, brad, ienupar, duglas, larice si alte specii. 

Heterobasidion annosum este specia tipica la pin, Heterobasidion parviporum la molid, iar Heterobasidion abietinum la brad. 

Simptome. In cazul prezentei agentilor patogeni, baza trunchiului se ingroasa si apar crapaturi si scurgeti de rasina pe trunchi. Cu timpul putregaiul avanseaza de la radacini la baza trunchiului, urcand pana la inaltimi de 1-10 m. La ciocanirea trunchiului cu toporul sunetul este specific, surd, inabusit. Adesea infectia este depistata abia in momentul aparitiei corpurilor fructifere (iasca).

Prevenire si combatere.

bolile coniferelor
  • mentinerea starii de sanatate a arborilor;
  • asigurarea unei distante optime intre arbori;
  • evitarea ranirii trunchiurilor;
  • indepartarea arborilor uscati, doborati, infestati;
  • indepartarea cioatelor sau tratarea lor cu fungicide specifice;
  • reducerea varstei exploatabilitatii in arboretele afectate.

5. Putregai de radacina si baza trunchiului (Sparassis crispa, Phaeolus schweinitzii, Onnia tomentosa)

Aceste ciuperci pot coloniza atat puietii, cat si arborii maturi. In urma atacului arborii devin slabiti, instabili, predispusi doboraturilor de vant sau de zapada.  Se inregistreaza si pierderi de material lemnos.

Plante gazda. Pe mai multe specii de rasinoase. Sparassis crispa se intalneste cel mai frecvent pe pin silvestru.

Simptome. Ciupercile infesteaza radacinile arborilor si solul, mai apoi avanseaza si la baza trunchiului, producand putregai. Putregaiul poate avansa te trunchi pana la inaltimea de cca. 3 m. Corpurile fructifere apar in apropierea radacinilor groase, pe sol sau pe cioate. Sparassis crispa produce corpuri fructifere comestibile.

Prevenire si combatere. 

  • mentinerea starii de sanatate a arborilor;
  • asigurarea unei distante optime intre arbori;
  • evitarea ranirii trunchiurilor;
  • indepartarea arborilor uscati, doborati, infestati;
  • indepartarea cioatelor sau tratarea lor cu fungicide specifice;
  • reducerea varstei exploatabilitatii in arboretele afectate.

6. Putregaiul de tuplina (Phellinus sp., Ganoderma sp., Trametes hirsuta)

Acesti paraziti de rana sau de ciot pot afecta calitatea lemnului in proportie de 60-65%. Degradarile intervin in urma descompunerii elementelor constituente ale lemnului (celuloza si lignina) de catre paraziti. In lemn apar fenomene de discolorare, iar rezistenta arborilor este afectata.

Plante gazda.

  • la conifere se poate intalni:
    • iasca de ciot a rasinoaselor (Phellinus pini, Phellinus pini var. abietis) – pe molid si brad;
    • iasca de brad (Phellinus hartigii) – pe brad, mai rar pe molid;
    • iasca aplatizata a foioaselor (Ganoderma applanatum) – de regula foioase, mai rar si pe conifere;
    • lingurita zanelor (Ganoderma lucidum) – de regula foioase, mai rar si pe conifere;
    • Trametes hirsuta – de regula foioase, uneori in doboraturile de vant de rasinoase.

Simptome. Prezenta ciupercilor se poate observa vizual foarte tarziu, cand lemnul este deja partial degradat si apar diverse schimbari pe suprafata trunchiului: defecte de forma, rani, exfolierea scoartei, etc. Sunetul ciocanitului pe trunchi este surd si inabusit. Corpurile fructifere (iasca) apar pe trunchiul arborilor afectati, mai rar si pe radacinile groase de la suprafata.

Prevenire si combatere. Combaterea acestor specii este foarte dificila, de aceea accentul trebuie sa fie pus pe masurile preventive:

  • evitarea ranirii arborilor;
  • tratarea ranilor cu substante chimice sau biologice; 
  • indepartarea arborilor rupti, doborati, infestati;
  • indepartarea (pe cat posibil) a cioatelor sau tratarea lor cu fungicide specifice; 

7. Ciuperca de rana a rasinoaselor (Stereum sanguinolentum)

Stereum sanguinolentum produce pagube in padurile de rasinoase prin descompunerea elementelor constituente ale lemnului.

Plante gazda. Conifere, in special molid si pin;

Simptome. Agentii patogeni patrund in lemn prin diverse rani (de exploatare sau produse de vanat) si produc alteratii cromatice si putregai. Cioatele si bustenii doborati sunt surse de infestare. Putregaiul se extinde anual in lemn cu cca. 20 cm, scazand rezistenta arborelui la vant si la zapada. In zona afectata se poate observa uscarea si exfolierea scoartei. Corpurile fructifere apar in grupuri pe portiunile de lemn infestat sau mort (cioate, busteni cazuti), de regula pe portiunile umbrite. Au o culoare deschisa (mai ales la margini), iar la atingere sau la contactul cu apa devin rosiatice.

7.stereum_sanguinolentum bolile coniferelor

Prevenire si combatere. Combaterea este foarte dificila si nerentabila. In unele cazuri extinderea putregaiului se poate limita prin injectarea substantelor fungicide in lemn. Masurile preventive sunt mult mai importante:

  • evitarea ranirii arborilor;
  • tratarea ranilor existente cu substante chimice sau biologice;
  • indepartarea rapida a arborilor rupti, doborati, infestati;
  • indepartarea cioatelor sau tratarea lor cu fungicide specifice.

8. Albastreala lemnului de rasinoase (Ophiostoma pilifera)

8.albastreala.lemn bolile coniferelor

Vatamarile produse de speciile de Ophiostoma sunt considerate defecte ale lemnului. Infecteaza atat lemnul mort (inclusiv lemnul prelucrat in cherestea, mobilier, etc.), cat si arborii vii, prin ranile existente sau prin ramurile uscate.

Plante gazda. Toate speciile de conifere. Ophiostoma pini si Ophiostoma cana prefera pinul, Ophiostoma piceae si Ophiostoma coeruleum prefera bradul si molidul.

Simptome. In cazul arborilor vii, exemplarele atacate isi pierd din vigoare, devin predispuse la doboraturi de vant sau de zapada, respectiv la atacul insectelor de scoarta. Lemnul se coloreaza in nuante de albastru in urma infestarii cu aceste ciuperci.

8.albastreala_lemn bolile coniferelor

Prevenire si combatere. 

  • evitarea ranirii arborilor;
  • tratarea ranilor cu substante chimice sau biologice;
  • mentinerea starii de sanatate a arborilor, prin asigurarea unei distante optime intre arbori;
  • indepartarea rapida a arborilor rupti, doborati, infestati;
  • indepartarea cioatelor sau tratarea lor cu fungicide specifice;
  • in cazul bustenilor: transport si prelucrare cat mai rapida, depozitare in locuri bine aerisite.

IMPORTANT: 

  • Tratamentele de combatere a bolilor se pot efectua in orice perioada din an, cu conditia ca la momentul aplicarii, (si in urmatoarele ore) sa nu existe precipitatii. De asemenea, temperaturile nu trebuie sa fie foarte mari, iar in aer sa nu existe pericol de inghet.  
  • Deseori, la o perioada scurta de timp dupa plantare, pot aparea simptome de uscare; acestea pot fi cauzate de nerespectarea perioadei de plantare sau de achizitionarea de plante cu probleme chiar din pepiniera. Se recomanda verificarea cu atentie a materialului dendrologic inainte de a fi achizitionat.
  • Udarea excesiva a coniferelor impiedica drenarea apei si circulatia aerului la nivelul radacinilor, determinand sufocarea lor. 
  • Terenul din jurul coniferelor se va mentine curat, lipsit de buruieni si iarba. 
  • Arborii si arbustii coniferi prefera solurile permeabile, care permit un drenaj bun al apei. In cazul in care plantarea se face intr-un sol mai compact, este necesara efectuarea operatiunii de aerare. 
  • La achizitionarea puietilor, se recomanda verificarea radacinilor, sa nu fie sectionate si sa fie acoperite cu balot de pamant. 
  • Pentru un grad mai mare de prindere, se recomanda plantarea coniferelor in stadiul de puiet.
  • Pentru diminuarea stresului cauzat de plantare, se recomanda aplicarea de biostimulatori. 
  • Este indicata evitarea irigarii prin aspersie in cazul coniferelor.  
  • Discuții pe teme similare

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile