Rugina este o afectiune provocata de pseudociuperci patogene. Aceasta se manifesta prin aparitia unor pete brune-ruginii pe frunze, tulpini sau inflorescente, impiedicand dezvoltarea normala a frunzelor.

Rugina fasolei – Uromyces appendiculatus

Este o afectiune des intalnita in culturile de fasole si fasolita.

Simptome

Se manifesta in special pe frunze si mai rar pe tulpini si pastai. Primavara, pe frunze se observa pete la inceput albicioase, apoi galbui-brune, in dreptul carora pe partea superioara se observa punctisoare mici care reprezinta picnidiile, iar pe partea inferioara se formeaza ecidiile, galbui, dispuse deseori in forma de cercuri. Acest stadiu apare mai rar in natura sau poate trece neobservat. In general, plantele atacate prezinta uredosori si teleutosori. In luna iunie, pe organele supraterane ale plantelor apar pustule mici, pulverulente brune-rosietice, ce reprezinta uredosorii. In luna august apar pustule pulverulente negricioase formate din teleutosorii ciupercii.

Frunzele atacate puternic si mai de timpuriu se rasucesc, se usuca si cad prematur cu implicatii asupra cantitatii recoltei.

Agentul patogen este Uromyces appendiculatus. Pseudociuperca ierneaza in sol sau pe sol sub forma de teleutospori sau chiar pe resturile vegetale.

Profilaxie

Se recomanda strangerea si distrugerea tufelor de fasole ramase dupa recoltare, cultivarea de soiuri rezistente, aplicarea unui asolament in care fasolea sa revina pe aceeasi suprafata de teren dupa 3-4 ani.

In timpul vegetatiei se aplica tratamente cu fungicide specifice.

Rugina garoafelor – Uromyces caryophyllinus

Afectiunea a fost observata in majoritatea tarilor unde se practica cultura garoafelor in sera. In tara noastra se intalneste pe numeroase specii de garoafe.

Simptome

Atacul se manifesta pe toate organele supraterane ale plantelor, mai frecvent pe frunze si tulpini. Pe frunze apar pete mici, rotunde, cu diametrul de 1 mm sau ovale, de culoare galben-bruna.

Pe tesuturile atacate apar ulterior pustule mici subepidermale, circulare sau ovoidale, de culoare brun-deschisa, care prezinta uredosorii, ce sunt dispusi sub forma de cercuri concentrice, atat pe partea superioara cat si pe partea inferioara a frunzelor. Mai tarziu, pe frunze in aceleasi zone, apar teleutosorii, sub forma de pustule de culoare brun-negriioasa, care conflueaza frecvent.

Frunzele puternic atacate se ingalbenesc si se usuca, ducand la slaba dezvoltare a plantelor. Daca tijele florale sunt atacate de jur imprejur, circulatia sevei se intrerupe si plantele se usuca deasupra zonelor de manifestare a atacurilor.

Agentul patogen este Uromyces caryophyllinus. Pseudociuperca ierneaza in sol sau pe sol sub forma de teleutospori sau chiar pe resturile plantelor atacate.

Profilaxie

Se recomanda controlul culturilor, plantele care prezinta simptome se indeparteaza si se distrug prin ardere, la inmultire sa se foloseasca numai butasi proveniti din plantele sanatoase.

In timpul perioadei de vegetatie se recomanda tratamente cu fungicide specifice.

Rugina bruna a graului – Puccinia recondita

Este o afectiune raspandita global, fiind cunoscuta si sub denumirea de rugina limbului sau rugina frunzei. In tara noastra produce pagube cifrate intre 2-10% din productii, aparand fara exceptie in toti anii, fiind cea mai frecventa rugina a graului.

Simptome

Sunt atacate ambele fete ale limbului frunzelor (mai frecvent cea superioara) si mai ales tecile, tulpinile si niciodata spicele. Atacul apare in luna aprilie, intensitatea cea mare inregistrandu-se in lunile mai si iunie. Pe organele atacate apar pustule izolate, brune, eliptice sau ovale, pulverulente, raspandite neregulat, alcatuite din uredospori.

Spre sfarsitul perioadei de vegetatie a graului, de obicei cand frunzele incep sa se ingalbeneasca, apar pustule mici, negricioase, lucioase, acoperite cu epiderma, risipite neregulat pe limb si care contin teleutospori.

Agentul patogen este Puccinia recondita. In timpul perioadei de vegetatie, rugina bruna se raspandeste prin uredospori, care in functie de conditiile de mediu pot produce de la 5 pana la 15 infectii secundare.

Profilaxie. Se recomanda cultivarea unor soiuri rezistente, recoltarea in momentul optim pentru a se evita scuturarea cariopselor.

Combaterea chimica se realizeaza prin efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina galbena a graului – Puccinia striiformis

Este o afectiune foarte pagubitoare indeosebi in regiunile reci si umede din zonele temperate. In tara noastra se manifesta mai cu seama in anii cu primaveri reci si umede, cand provoaca scaderi importante de productie.

Simptome

Afectiunea mai este cunoscuta si sub denumirea de rugina glumelor. Sunt atacate ambele fete ale limbului, mai mult cea superioara, tulpinile, aristele, glumele si cariopsele. In perioada inspicatului si a infloritului, pe frunze, incepand cu cele bazale, apar uredosori dreptunghiulari, galbeni limonii, dispusi in sirul paralel intre nervuri, care altereaza cu zonele neatacate de culoare verde si care contin uredosporii ciupercii.

Pe tulpini se manifesta mai ales in treimea superioara, sub forma de striuri asemanatoare cu cele de pe frunze.

Pe spice se formeaza striuri cu pustule izolate, pe rahisul spicului, pe pedunculii spiculetelor si pe ariste. Spre sfarsitul perioadei de vegetatie a graului, pe organele atacate se formeaza teleutosori negri, luciosi dispusi la fel ca si uredosorii si care contin teleutospori. In urma atacului se produce uscarea prematura a frunzelor si sistavirea pronuntata a cariopselor.

Agentul patogen este Puccinia striiformis. Raspandirea ciupercii in timpul perioadei de vegetatie se realizeaza prin intermediul uredosporilor, care germineaza si produc infectii secundare la o temperatura scazuta (10-12º C) si umiditate mare (peste 80%).

Profilaxie

Se recomanda cultivarea unor soiuri rezistente, recoltarea in momentul optim pentru a se evita scuturarea cariopselor.

Combaterea chimica se realizeaza prin efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina neagra a graului – Puccinia graminis

Afectiunea mai este cunoscuta si sub denumirea de „rugina paiului” sau „rugina liniara”. Este raspandita in toate regiunile unde se cultiva graul si totodata considerata ca cea mai pagubitoare afectiune a acestei plante.

Simptome

Sunt atacate toate organele supraterane, simptomele observandu-se in lan in perioada cand graul se aproprie de maturitate. Pe organele atacate se formeaza pustule alungite, liniare care conflueaza si ajung pana la 1-2 mm lungime. La inceput pustulele sunt brune, fiind alcatuite din uredospori, iar mai tarziu devin negre, continand teleutospori formand striuri longitudinale mai ales pe tulpina, frunze si spic.

Agentul patogen este Puccinia graminis f.sp. tritici. Ciuperca ierneaza sub forma de teleutospori in gramineele cultivate si spontane.

Profilaxie

Se recomanda cultivarea unor soiuri rezistente, recoltarea in momentul optim pentru a se evita scuturarea cariopselor.

Combaterea chimica se realizeaza prin efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina florii soarelui – Puccinia helianthi

Afectiunea se intalneste in toate zonele de cultura a florii soarelui, producand pagube mai mari in anii cu veri racoroase si ploioase.

Simptome

Simptomele apar primavara devreme, fie pe cotiledoane, fie pe frunzele de la baza plantelor. Pe acestea apar pete galbui-portocalii, circulare de 5-10 mm diametru. In dreptul acestor pete se formeaza picnidiile si ecidiile ciupercii. Mai tarziu, prin iunie-iulie, in special pe fata inferioara a frunzelor, apar numeroase pustule prafoase, mici, izolate sau confluente, brun-castanii, constituite din uredosporii ciupercii.

Spre toamna, printre pustulele cu uredospori apar alte pustule, de culoare bruna-negricioasa, formate din teleutospori. Frunzele atacate puternic se ofilesc si se usuca prematur.

Agentul patogen este Puccinia helianthi. Raspandirea ciupercii in timpul perioadei de vegetatie se realizeaza prin intermediul uredosporilor, care produc numeroase infectii secundare. Transmiterea bolii de la o perioada la alta se realizeaza prin teleutospori, forma sub care ciuperca ierneaza in resturile vegetale din sol.

Profilaxie

Se recomanda strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp dupa recoltare, araturi adanci, cultivarea de soiuri rezistente la rugina.

Combaterea chimica se realizeaza prin efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Rugina frunzelor de prun – Tranzschelia pruni-spinosae

Afectiunea este raspandita in toate zonele de cultura a prunului si mai rar semnalata pe cais, piersic si migdal.

Simptome

Atacul agentului patogen se manifesta pe la sfarsitul lunii iulie, cand pe frunzele de prun si anume pe partea superioara apar pete mici de culoare galbena. Pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor galbene, se formeaza uredosori de culoare bruna si teleutosori de culoare neagra. Uredosorii si teleutosorii sunt dispusi neregulat si au aspect pulverulent. Un atac puternic duce la defolierea prematura, la obtinerea unor recolte mici si de calitate inferioara si la reducerea rezistentei la ger a pomilor.

Agentul patogen este Tranzschelia pruni-spinosae. Transmiterea bolii de la un an la altul se realizeaza prin teleutospori sau prin miceliu de rezistenta forma sub care ciuperca ierneaza.

Profilaxie

Se recomanda stangerea si arderea frunzelor atacate pentru reducerea sursei de infectie.

Combaterea chimice se realizeaza prin aplicarea de tratamente in timpul perioadei de vegetatie cu fungicide specifice.

Rugina trandafirului – Phragmidium disciflorum

Se intalneste frecvent la soiurile de trandafir cultivate cat si la speciile salbatice ale genului Rosa.

Simptome

Atacul se manifesta pe toate organele supraterane ale plantelor (frunze, ramuri tinere, pedunculi florali si muguri). Atacul incepe din primavara, cand pe fata superioara a frunzelor apar pete galbene, in dreptul carora, pe fata inferioara se formeaza lagare portocalii, circulare, ce reprezinta ecidiile ciupercii in care se formeaza ecidiosporii. Incepand cu a doua jumatate a lunii mai, pe frunzele infectate de ecidiospori apar pete de decolorare, la inceput izolate, apoi confluente. In dreptul petelor, pe partea inferioara a limbului, se formeaza pustule mici, de culoare galben deschis, care reprezinta uredosorii.

Agentul patogen este Phragmidium disciforum. Ciuperca poate sa ierneze si sub forma de micelii de rezistenta in ramurile atacate pe care se formeaza primavara ecidii cu ecidiospori capabili sa produca noi infectii.

Profilaxie

Se recomanda taierea si adunarea ramurilor puternic atacate, strangerea si arderea frunzelor cazute in vederea diminuarii sursei de infectie, cultivarea de soiuri rezistente.

Combaterea chimica se realizeaza cu fungicide specifice.