Murul (Rubus fruticosus) este un arbust fructifer ce creste spontan in aproape toate zonele georgrafice ale tarii. Datorita fructelor sale gustoase, acesta a fost ameliorat si introdus in cultura. Plantele de mur se prezinta sub forma de tufa, cu ramuri erecte sau taratoare. Fructele sunt gustoase si se consuma proaspete sau preparate sub diferite forme (dulceata, sirop etc). Datorita continutului complex in substante minerale, murele sunt recomandate in alimentatia persoanelor care sufera de anemie, afectiuni pulmonare, afectiuni ale ficatului sau ale vezicii biliare. Fructele sunt bogate in sodiu, calciu, magneziu, fier, potasiu, carbohidrati, proteine, acizi organici si vitamine (A, D, C, B6, B-12) .
Particularitati de crestere si fructificare la mur
Sistemul radicular este puternic si bine dezvoltat, patrunzand in sol pana la 0,5 m adancime. Mugurii adventivi de pe radacina asigura refacerea partii aeriene si inmultirea murului prin drajoni. Ramurile sunt arcuite spre baza si acoperite cu ghimpi la specia Rubus caesius si fara spini la Rubus fruticosus. Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 3-5 foliole. Florile sunt hermafrodite, de culoare alba pana la roz deschis. Fructul este o polidrupa neagra-lucioasa, care la maturitate se desprinde cu tot cu receptacul.
Cerintele fata de clima si sol
Unul din factorii limitativi ai culturii de mur este temperatura aerului, atat in timpul vegetatie, cat si in perioada de repaus. Soiurile fara ghimpi rezista la temperaturi de -15℃, iar cele cu ghimpi rezista la temperaturi de -20℃. In timpul vegetatie, plantele de mur nu suporta arsita, temperaturile de peste 34℃ determinand deprecierea calitativa a fructelor. Murul manifesta cerite ridicate fata de lumina, iar pentru crestere si dezvoltare corespunzatoare, are nevoie de minim 13 ore de lumina pe zi.
Datorita sistemului radicular bine dezvoltat, murul este rezistent la perioadele secetoase. Totusi, cele mai mari productii se obtin in zonele unde cad minim 700 mm precipitatii/an. Excesul de umiditate din sol produce asfixierea radacinilor. De asemenea, plantele de mur sunt sensibile la curentii de aer, ce determina deshidratarea si sensibilizarea arbustilor la inghet si depreciaza fructele in timpul maturarii acestora. Din acest motiv, in jurul plantatiei se instaleaza perdele de protectie. Cele mai potrivite soluri pentru cultivarea murului sunt cele semigrele, argilo-nisipoase, profunde, bine aerisite si fertile.
Pregatirea terenului
Pentru cultura murului, se aleg, de preferat, terenurile plane sau usor inclinate. Ca plante premergatoare, se recomanda cerealele paioase sau culturile prasitoare, care lasa terenul liber de buruieni. Murul nu se planteaza dupa cartofi, tomate, vinete, din cauza bolilor comune. Daca in jurul parcelei exista plante de mur crescute spontan, acestea se elimina. Operatiunea de pregatire a terenului incepe prin eliminarea tuturor plantelor si resturilor vegetale provenite din cultura anterioara, iar daca terenul este puternic infestat cu buruieni, se pot aplica erbicide totale (se va respecta timpul de pauza de la aplicarea acestora si pana la infiintarea culturii, inscris pe eticheta). Se realizeaza nivelarea terenului, daca este necesar, tinandu-se cont de panta terenului. Daca se planteaza primavara, pregatirea solului se realizeaza toamna, inainte de venirea inghetului. In cazul plantarii toamna (recomandat), terenul se pregateste cu 2 luni inainte de efectuarea acestei lucrari.
Produse recomandate
Se recomanda scarificarea terenului la adancimea de 50-60 cm, pentru a decompacta straturile profunde ale solului, lucrare ce se efectueaza imediat dupa eliberarea terenului, urmata de o aratura adanca, la 35-40 cm. Daca nu exista posibilitatea efectuarii scarificarii, se realizeaza doar aratura adanca, urmata de o lucrare cu discul.
Fertilizarea de baza
Se face cu gunoi de grajd bine descompus, administrat in groapa sau santul de plantare. La prelucrarea terenului, se pot aplica ingrasaminte cu fosfor si potasiu, in cantitati variabile, corelate cu starea de aprovizionare a solului. Continutul in elemente minerale al solului se poate determina in urma unei analize de sol.
Dupa pregatirea terenului urmeaza efectuarea gropilor, cu dimensiunile de 30 x 30 x 30 cm, sau a brazdelor deschise, la 30 cm adancime. Pentru o plantare de precizie, in prealabil se realizeaza pichetarea terenului, operatiune prin care se traseaza viitoarele randuri.
Se recomanda alegerea a 2-3 soiuri, pentru esalonarea recoltarii.
Plantarea
Plantarea se poate face toamna, dupa caderea frunzelor sau primavara devreme, imediat dupa dezghet. Potrivit conditiilor climatice din Romania, plantarea de toamna este cea mai recomandata. Principala metoda de infiintare a plantatiei este prin drajoni, produsi in drajoniere specializate. Acestia se vor procura doar din pepiniere si statiuni de cercetare autorizate. Materialul saditor se verifica si se elimina exemplarele bolnave sau slab dezvoltate.
Inainte de plantare, materialul saditor trebuie fasonat prin inlaturarea radacinilor ranite si reducerea sistemului radicular la lungimea de 15 cm. Pentru a favoriza prinderea arbustilor, acestia se introduc cu radacinile intr-o mocirla formata din pamant galben, balegar de bovine si apa. Avand in vedere ca radacinile murului se deshidrateaza usor, acestea se mentin intr-un vas cu apa timp de cateva ore, inainte de plantare.
Plantarea se realizeaza astfel incat coletul plantei sa fie la acelasi nivel cu cel la care a fost in pepiniera. La baza gropii se adauga un amestec format din pamant fertil 50% (scos de la suprafata gropii) + gunoi de grajd bine descompus 50 %. Radacinile se aseaza rasfirat pe stratul de la baza gropii, se acopera cu pamant si se taseaza. Dupa plantare se realizeaza udarea iar ulterior se efectueaza un musuroi de pamant, inalt de 10-12 cm. Dupa musuroire, plantele se scurteaza, astfel incat deasupra stratului de pamant (musuroiului) sa ramana 3-4 muguri.
Distantele de plantare in plantatiile comerciale pot fi de 2,5-3 m intre randuri si 1,2-1,5 m intre plante, pe rand, in functie de vigoarea soiurilor cultivate.
Lucrarile de intretinere la cultura de mur
Pentru a usura realizarea lucrarilor de intretinere si recoltarea, se recomanda palisarea plantatiei de mur. Un sistem eficient este cel format din spalieri si sarme. Spalierii se amplaseaza pe rand la 8 m distanta intre ei si 60 cm adancime iar pe acestia se prind sarmele care vor sustine arbustii. In sistem gospodaresc se pot folosi aracii, de care se vor lega tulpinile arbustilor.
Murul dezvolta foarte multe cresteri vegetative ce aglomereaza planta, favorizand aparita bolilor si daunatorilor. Din aceasta cauza, cresterile vegetative ale arbustului trebuie intretinute prin taieri.
Produse recomandate
Imediat dupa plantare, se alegerea cea mai viguroasa tulpina, ce se scurteaza la 15-20 cm de sol. Celelalte se elimina prin taiere cat mai aproape de sol.
In primavara celui de-al doilea an se aleg 2-3 tulpini viguroase, care vor fructifica, si se scurteaza la 170-180 cm. Cresterile laterale de la baza acestor tulpini se elimina complet, pentru a nu aglomera tufa in partea de jos. Cresterile laterale din partea superioara a tulpinilor se scurteaza la 25 cm si se paliseaza. Pe parcursul perioadei de vegetatie, se aleg 5-6 tulpini viguroase, pentru a fructifica in anul urmator.
Taierile de fructificare din fiecare an constau in alegerea a 4-6 tulpini viguroase pentru fructificare, ce se scurteaza la 170-180 cm si ale caror ramificatii laterale se taie la 25-30 cm. Restul tulpinilor, precum si cele care au fructificat in anul anterior, se suprima de la baza.
Toate taierile se realizeaza primavara, inclusiv indepartarea tulpinilor ce au rodit. Numarul mare de tulpini creeaza in timpul iernii un microclimat ce atenueaza efectele vantului si ale gerului iar taierea din primavara (martie-aprilie) permite o alegere mai eficienta a tulpinilor sanatoase.
Fertilizarea
Pentru a atinge capacitatea maxima de productie, murul are nevoie de irigare si de fertilizare suplimentara. In zonele in care necesarul de apa (minim 700 mm/an) nu este asigurat de precipitatii, se aplica 4-5 udari cu norme de 300-400 metri cubi/ha. Nu se aplica udari dupa data de 25 august, pentru a permite maturarea lemnului tulpinilor. Prima fertilizare se face la doi ani de la plantare, prin aplicarea de gunoi de grajd si ingrasamant complex NPK. Urmatoarele fertilizari se fac anual, iar dozele se reduc la jumatate. Ingrasamintele se valorifica cel mai bine daca sunt aplicate din toamna. Se pot aplica si fertilizari foliare.
Produse recomandate
Starea fitosanitara a arbustilor reprezinta o veriga importanta in cultura murului. Arbustul poate fi atacat de o serie de boli ce pot compromite productia, iar in cazuri grave pot distruge plantatia.
Murul nu suporta plantele concurente, din acest motiv, intervalul dintre randuri nu se poate cultiva cu alte plante. Pentru a mentine solul curat se aplica 2-3 prasile, toamna solul se lucreaza la adancimea de 10 cm, iar in timpul vegetatiei operatiunea se realizeaza superficial, la 5-6 cm adancime. Daca terenul este puternic infestat cu buruieni se impune aplicarea erbicidelor specifice. Atentie!! In primii 2 ani de la plantare nu se folosesc erbicide. Pentru a reduce evaporarea apei si pentru a impiedica dezvoltarea buruienilor, solul se poate acoperi cu gunoi paios sau folie de polietilena.
Produse recomandate
Recoltarea
Maturarea fructelor se realizeaza esalonat, pe o perioada de 20-30 zile. Astfel, murele se recolteaza prin mai multe treceri, la 3-4 zile distanta. Recoltarea se realizeaza dimineata (dupa ce s-a evaporat roua) sau seara. Fructele se detaseaza de planta cu tot cu receptacul, fara a pune presiune pe fruct. Dupa recoltare, murele se manipuleaza cu atentie, deoarece sunt foarte sensibile la socurile mecanice. Murele au o perisabilitate ridicata, iar in conditii normale, fructele nu pot fi depozitate mai mult de cateva zile.
Sfatul specialistului
