Molia vitei de vie este o specie frecventa in sudul Europei si Africa de Nord. In tara noastra este intalnita indeosebi in zonele viticole din sudul tarii.
Adultul este un fluture de 7-8 mm lungime, cu anvergura aripilor de 18-20 mm. Aripile anterioare prezinta pete de culoare bruna ce alterneaza cu pete de culoare cenusie-albastruie. Aripile posterioare sunt cenusii, franjurate. Larva este o omida de culoare verde-maslinie-cenusie, cu lungimea de 10-12 mm si prezinta capul, pronotul si picioarele brune.
Biologie si ecologie
Molia vitei de vie are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca pupa pe sub scoarta exfoliata a butucilor, intr-un cocon alb matasos. Adultii apar cand temperatura depaseste 15ºC si au zborul crepuscular. De regula, acestia apar in mai-iunie, se hranesc timp de 10-12 zile dupa care urmeaza copulatia si depunerea pontei. Femela depunde timp de o luna aproximativ 50-80 de oua, izolat sau in grupuri mici, de regula pe bobocii florali, mai rar pe frunze sau lastari. Generatiile 2 si 3 depun ponta pe boabele verzi sau in parga. Zborul fluturilor si depunerea oualor sunt favorizate de temperaturi ridicate si seceta insa actiunea directa a razelor solare asupra oualor duce la distrugerea acestora cu pana la 50%.
Primele larve apar la inceputul lunii iunie si dezvoltarea lor dureaza 25-32 de zile dupa care larvele isi fac un cocon matasos pentru a se transforma in pupa. Stadiul de pupa dureaza 8-12 zile, apoi apar adultii generatiei I, in prima jumatate a lunii iulie.
Acest daunator este o specie trivoltina (prezinta 3 generatii pe an): prima generatie se dezvolta in mai-iunie, a doua generatie in iulie-august, a treia generatie in august-mai.
Plante atacate si mod de daunare
Pe langa vita de vie, molia vitei de vie mai ataca si murul, coacazul, prunul, nectarinul. Molia strugurilor este daunatoare in stadiul larvar, hranindu-se cu peste 20 de specii. Semnele atacului sunt evidente prin prezenta larvelor si a matasii pe ciorchine, pe sub scoarta butucilor si a coardelor mai batrane.
Larvele generatiei I se hranesc cu bobocii floriferi si cu boabele tinere. O larva poate consuma pana la 80 de boboci in timpul dezvoltarii sale. Omizile generatiei a II-a ataca boabele verzi sau in parga iar larvele generatiei a III-a produc daune boabelor in parga sau coapte. Boabele atacate se inchid la culoare si se zbarcesc. Larvele inconjoara organul atacat cu fire matasoase albe. Omizile generatiei II si III produc cele mai mari pagube. Datorita ranilor provocate, este permisa patrunderea ciupercii patogene Botrytis cinerea. Vinul obtinut este de calitate inferioara si nu se poate pastra.
Lobesia botrana este, dupa filoxera, cel mai periculos daunator al vitei de vie.
Control si combatere – molia vitei de vie
Aplicarea masurilor prevazute de tehnologia de cultivare a vitei de vie ce contribuie la cresterea mai viguroasa a plantelor ajuta la reducerea pagubelor produse de acest daunator.
Pentru combaterea biologica se folosesc capcane cu feromoni pentru capturarea in masa a masculilor, perturband grav imperecherea. Pentru moliile vitei de vie se mai folosesc o serie de insecticide biologice, obtinute din bacterii patogene.
Combaterea moliei vitei de vie se face, de regula, preventiv, deoarece larvele daunatorului sunt sensibile la actiunea pesticidelor doar imediat dupa eclozare. Larvele generatiilor II si III, dupa ce patrund in fruct, nu mai sunt afectate de insecticide, tratamentele fiind inutile in acest caz.
Primul tratament se aplica in timpul infloritului (cu insecticide ce protejeaza entomofauna utila). Cel de-al doilea in fenofaza de parga a boabelor. In zonele puternic infestate se recomanda efectuarea si celui de-al treilea tratament, cu 20-25 de zile inainte de recoltare, cu produse cu toxicitate si timp de pauza reduse.
Tratamentele se efectueaza cu insecticide specifice.
Produse recomandate
Sfatul specialistului și încă 2 răspunsuri
