Viespea graului, Cephus pygmaeus este semnalata in Romania pe tot cuprinsul tarii, dar cu impact economic deosebit in culturile de grau din sudul si estul tarii.
Descriere. Adultul are corpul subtire, alungit, de 8-10 mm lungime, femela fiind mai mare. Culoarea corpului este predominant negru, cu luciu evident. Dimorfismul sexual este evident. Masculul are, in general, corpul de culoare neagra, insa prezinta dungi galbene pe abdomen. Coloratia galbena in cazul femelei este mai putin evidenta. Oul este de culoare alba, de 0.9-1.2 mm, iar larva este de culoare alba, cu lungimea de 20 mm, apoda, usor curbata, de forma literei S.
Biologie si ecologie- Viespea graului
Specia are o generatie pe an. Ierneaza ca larva complet dezvoltata, in interiorul paiului de grau, intr-un cocon realizat in tulpina, deasupra primului nod. In cursul primaverii se transforma in pupa. Apoi, in aprilie-mai, la adancimea solului de 10 cm devin adulti (prima data apar adultii). Dupa copulatie ouale sunt depuse de femele, cate un ou in fiecare planta, iar o femela depune circa 50 oua. Dezvoltarea embrionara dureaza 7-10 zile, in functie de temperatura. Larvele aparute se hranesc cu peretele interior al paiului pe care il rod in forma de galerii neregulate. Acestea coboara treptat spre baza plantei si perforeaza nodurile intalnite.
Plante atacate si daune. Larvele ataca in special graul de toamna, mai rar pe cel de primavara sau alte graminee. De asemenea, ataca graminee cultivate si spontane, o importanta deosebita prezinta atacul pe grau, secara, orz si ovaz.
Spicele nu se mai dezvolta, se ingalbenesc si se usuca, fenomenul fiind cunoscut ca „albeata spicelor”. Tulpinile atacate se rup de la vant si ploaie, provocand caderea lanurilor, iar spicele pot ramane seci sau cu boabe mai mici.
Combatere. Masuri agrotehnice, in special cele legate de prelucrarea solului, strangerea paielor, balotarea acestora, aratura adanca de toamna reduce atacul speciei. Tratamente chimice se fac cu insecticide specifice.