Viermele merelor, Cydia pomonella este raspandit pe toate continentele, iar in tara noastra este intalnit in toate zonele pomicole, cu precadere in livezile de mar neingrijite. Este unul dintre cei mai periculosi daunatori ai marului, avand o foarte buna capacitate de adaptare la conditiile de mediu.
Comportamentul daunator impune monitorizarea si controlul constant al acestuia.
Adultul este un fluture de talie mica, cu anvergura aripilor de 15-22 mm si lungimea corpului de 10 mm. Corpul este de culoare bruna-cenusie. Aripile anterioare sunt de culoare brună-cenuşie, cu benzi transversale de culoare cenuşie-închis. La vârful aripilor anterioare prezinta o pată în formă de semilună brună, cu luciu metalic, delimitata de un chenar rosiatic. Aripile posterioare sunt de culoare brun-roşcată cu strălucire arămie. Marginile apicale ale aripilor sunt prevazute cu franjuri.
Oul are forma unui scut, la inceput este hialin (de culoarea albusului de ou) iar in timpul incubatiei trece prin mai multe faze. Larva este o omida de culoare roz deschis, cu capul de culoare bruna iar la dezvoltare completa are 15-20 mm lungime. Pe partea dorsala, fiecare segment prezinta cate 2 negi de culoare inchisa, prevazuti cu peri senzitivi. Pupa este de culoare galben-bruna sau brun-inchis si are lungimea de 9-10 mm.
Biologie si ecologie
Viermele merelor dezvolta 2 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva complet dezvoltata, intr-un cocon de matase, pe sub scoarta trunchiului, in crapaturile acestuia sau in locurile de depozitare a fructelor.
Primavara, cand temperaturile depasesc 9°C, larvele se transforma in pupe. Adultii isi incep activitatea la temperaturi ce depasesc 15°C, incepand cu luna mai, pana in iunie si au zborul crepuscular sau nocturn. Imediat dupa aparitia adultilor are loc copulatia iar femelele depun ouale in grupuri de cate 2-3 oua, pe frunze, fructe si lastari. O femela depune in medie 50-60 de oua dar poate depune pana la 150. Dupa 8-15 zile de incubatie, apar larvele si patrund in fructe fie prin partea laterala, fie prin zona peduncului sau caliciului. Aici, larvele se hranesc timp de 20-30 de zile pana la completa dezvoltare apoi migreaza pe tulpina, sub scoarta acesteia sau in sol pentru a-si forma coconul matasos in care se transforma in pupa. Adultii apar dupa 10-14 zile (sfarsit de iunie-inceput de iulie) si dau nastere generatiei a II-a.
Generatia a II-a se dezvolta incepand cu a doua jumatate a lunii iulie, pana in septembrie. Ouale acestei generatii sunt depuse direct pe fructe, mai rar pe frunze. Larvele patrund in fructe pe partea laterala si acopera orificiul cu o frunza sau alt fruct. La dezvoltarea completa, larvele ies din fructe si migreaza spre adaposturi de iernare, unde stau in diapauza pana in primavara urmatoare.
Ciclul biologic
Este conditionat de mai multi factori climatici. Temperaturile scazute din perioada repausului vegetativ determina moartea a 60-70% din larvele hibernante. Temperaturile sub 12°C si peste 27°C limiteaza imperecherea adultilor din prima generatie. Precipitatiile abundente si vanturile puternice impiedica zborul, imperecherea si depunerea oualor.
Factorii biotici care intervin in dezvoltarea si inmultirea daunatorului sunt reprezentati de pradatorii si parazitii naturali ai acestuia.
Plante atacate si mod de daunare
Viermele merelor ataca in special marul si parul, dar ataca uneori si gutuiul, nucul si prunul.
Atacul larvelor poate fi sub forma de rosaturi superficiale sau sub forma de galerii cu excremente si rosaturi brunificate in jurul orificiul de perforare. Acest tip de atac este cunoscut sub denumirea de “mere viermanoase”.
Larvele primei generatii cauzeaza pierderi mari fructelor afectate deoarece, acestea fiind mici, cad si nu se mai pot valorifica. Larvele generatiei a II-a ataca fructele aproape de maturitate, fortand coacerea acestora mai devreme. O parte din acestea cad, neputandu-se hrani, o parte putrezesc sau raman in pom insa au o valoare comerciala scazuta. Fructele atacate, chiar daca sunt ajunse la maturitate, nu se pot pastra deoarece orificiile create de larva permit patrunderea unor microorganisme ce determina putrezirea (ciuperca Monilinia fructigena ce determina aparitia moniliozei).
Pagubele pot totaliza 70-80 % din productie.
Control si combatere viermele merelor
In livezi si gradini se impune aplicarea unor masuri pentru limitarea populatiei de Cydia pomonella. Astfel, fructele viermanoase se aduna dupa cadere si se utilizeaza in alt scop sau se distrug. Pe trunchiurile pomilor se aplica braie-capcana din carton gofrat, in scopul atragerii larvelor pentru impupare. Acestea se aduna si se distrug inainte inceperii vegetatiei.
Combaterea pe cale biologica
Se poate realiza prin aplicarea de tratamente cu biopreparate bacteriene (Thuringin, pe baza de Bacillus thurigiensis) sau virotice (virusul granulozei), prin utilizarea viespilor din genul Trichogramma, ce paraziteaza ouale. Se mai pot utiliza capcanele feromonale pentru dezorientarea si capturarea masculilor.
Aplicarea tratamentelor chimice se face la avertizare.
Pentru generatia I se fac 1-2 tratamente in perioada mai-iunie. Pentru generatia a II-a se fac 2-3 tratamente in perioada iulie-august. Pentru stabilirea momentului optim aplicarii tratamentelor, se aplica capcane feromonale.
Produse recomandate
Pentru prima generatie tratamentele se fac la capturarea a 3-4 masculi/ha/saptamana iar pentru generatia a II-a, la 2-3 masculi/ha/saptamana.
Tratamentele se aplica la 7 zile, in fenofazele: scuturarea petalelor, fruct cat o aluna, fruct cat o nuca iar pentru generatia a II-a cand fructele depasesc 3,5 cm diametru.
Tratamentele se fac cu insecticide specifice.
Produse recomandate
Sfatul specialistului
