Utilizarea microorganismelor benefice in horticultura

Exista o preocupare tot mai mare la nivel mondial pentru diminuarea poluarii rezultata din utilizarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor.

Incepand din anul 1980, mai multi fermieri din tarile dezvoltate au inceput sa treaca de la metode agricole conventionale, bazate pe substante chimice, catre metode agricole organice sau agricultura cu consum redus de inputuri (agricultura durabila).

O abordare fundamentala a tranzitiei de la agricultura conventionala la agricultura naturala este trecerea la utilizarea microorganismelor benefice. Microorganismele benefice au efecte directe si indirecte in cresterea, sanatatea si randamentul culturilor.

Agricultura conventionala se bazeaza pe utilizarea de ingrasaminte si pesticide chimice, precum si alte practici care ofera rapid rezultate tangibile si concrete. In schimb, agricultura naturala bazata pe utilizarea microorganismelor benefice nu ofera rezultate atat de rapide si care sa se poata observa usor.

Descrierea microorganismelor benefice

Microorganismele benefice sau microorganismele eficiente sunt specii selectionate de microorganisme, populatii predominante de bacterii lactice si drojdii precum si un numar redus de bacterii fotosintetice, actinomicete si alte tipuri de organisme. Toate acestea sunt reciproc compatibile si pot coexista in cultura lichida. Prin intermediul unor procese cum este si fermentarea, aceste microorganisme produc acizi organici, hormoni vegetali (ex: giberelina), vitamine si antibiotice.

Utilizarea unor astfel de microorganisme nu reprezinta un substitut pentru alte practici de management ale culturilor. Insa, reprezinta o dimensiune suplimentara pentru optimizarea celor mai bune practici de gestionare a solului si a culturilor, cum ar fi rotatia culturilor, utilizarea de amendamente organice, cultivarea conservativa, reciclarea reziduurilor de cultura si biocontrolul daunatorilor. Daca sunt utilizate in mod corespunzator, microorganismele benefice pot sa sporeasca in mod semnificativ efectele benefice ale acestor practici.

Clasificarea microorganismelor

Microrganismele din sol pot fi clasificate, din punct de vedere al potentialului lor, in doua grupe: benefice si daunatoare. Acestea pot coexista in natura, iar predominanta uneia dintre ele, la un moment dat va depinde de conditiile de mediu. Microorganismele daunatoare tind sa dezintegreze echilibrul microbiologic benefic. Aceste microorganisme produc substante chimice cu miros neplacut precum amoniacul, hidrogenul sulfurat si mercaptanii. Astfel de compusi pot avea efecte toxice directe asupra plantelor. Acestea pot inactiva si imobiliza nutrientii pentru plante, precum si absorbtia metalelor grele. Astfel, structura si productivitatea solului sunt afectate negativ. Microorganismele benefice pot suprima cresterea si activitatea microorganismelor daunatoare plantelor. Din acest motiv, microorganismele benefice au fost si sunt studiate si testate pentru a le adapta stresului din mediu si pentru a deveni microorganisme dominante.

Tehnologia prin care se utilizeaza microorganisme benefice ofera un mijloc de a controla microorganismele din sol in avantajul plantelor. Acestea ofera posibilitatea unei tranzitii reusite de la metode agricole conventionale la cele naturale.

Utilizarea microorganismelor benefice in agricultura durabila

Agricultura nu reprezinta un domeniu care lasa totul in voia naturii, fara sa intervina. Aceasta este o activitate umana in care fermierul incearca sa integreze anumiti factori agroecologici si factori de productie pentru o productie vegetala optima. Din acest motiv, cu precadere in ultimii ani, agricultorii sunt din ce in ce mai interesati de modalitatile si mijloacele de control a microorganismelor benefice din sol si nu numai, ca o componenta importanta a mediului agricol.

Utilizarea microorganismelor benefice are aplicatie mai vasta, nu doar pentru productia si protectia plantelor, ci si in alte domenii. Acestea se aplica pentru purificarea deseurilor, suprimarea mirosurilor neplacute din adaposturile de animale, imbunatatirea eficientei de conversie a furajelor pentru animale s.a.

Pentru intelegerea in profunzime a mecanismului si a activitatii microorganismelor benefice, precum si efectele acestora asupra plantelor, a fost si este nevoie de studii si experimente multiple. Se cerceteaza caracteristicile individuale ale microorganismelor, cerintele nutritionale si de mediu, caracteristicile ecologice, precum si relatiile si interactiunile acestora cu alte microorganisme.

Relatiile ecologice in natura se bazeaza pe un echilibru intre integrare si dezintegrare. Cercetarile au aratat ca diferite microorganisme pot coexista daca se completeaza reciproc, in caz contrar, acestea isi vor impiedica functiile reciproc si se vor dezintegra.

In momentul in care efectele microorganismelor benefice sunt integrate, se poate optimiza productivitatea solului si productia vegetala fara utilizarea ingrasamintelor chimice si a pesticidelor.

Alegerea microorganismelor benefice

Utilizarea abuziva si excesiva a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor a avut adesea efecte negative asupra mediului. Aceasta a creat numeroase probleme legate de siguranta si calitatea alimentelor,dar si de sanatatea oamenilor si a animalelor. In consecinta, a crescut interesul consumatorilor si al fermierilor pentru agricultura naturala sau ecologica. Aceasta fiind o alternativa posibila la agricultura conventionala bazata pe substante chimice. Sistemele agricole care respecta pricipiile ecosistemelor naturale se bucura in prezent de o mare atentie atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.

Aplicarea microorganismelor benefice in sol poate contribui la definirea structurii si la stabilirea ecosistemelor naturale. Cu cat este mai complexa din punct de vedere biochimic, cu atat mai mare este diversitatea microflorei solului in ceea ce priveste tipurile, numarul si activitatile sale.

Functiile microorganismelor benefice

-fixarea azotului in sol;

-suprimarea agentilor patogeni din sol;

-descompunerea deseurilor si a reziduurilor organice;

-stimularea cresterii plantelor si a randamentului culturilor;

-degradarea substantelor toxice etc.

Fixarea azotului in sol

Anumite microorganisme, inclusiv bacteriile fotosintetice si bacteriile fixatoare de azot, pot spori rata si eficienta fotosintetica a plantelor si capacitatea de fixare a azotului.

Microorganismele benefice imbunatatesc nutritia plantelor cu azot, fosfor si potasiu atunci cand ingrasamintele sunt aplicate. In solul amendat cu ingrasamant de grajd, aplicarea de microorganisme eficiente imbunatateste in mod semnificativ nutritia plantelor. Legumele carora li s-a administrat si produse cu microorganisme benefice, conform studiilor, au avut o valoare nutritiva ridicata si un continut sporit de zahar, ceea ce le-a imbunatatit gustul si le-a permis sa fie conservate mai mult timp.

Suprimarea agentilor fitopatogeni

Utilizarea microorganismelor din sol nu numai ca suprima agentii fitopatogeni, ci si ajuta la descompunerea materiei organice. Totodata, mareste disponibilitatea nutrientilor minerali si a compusilor organici importanti pentru plante.

Introducerea unei populatii de bacterii benefice in sol are un efect de sprijin in reducerea bolilor asociate solului.

Suprimarea agentilor fitopatogeni din sol este obtinuta prin introducerea microorganismelor benefice . Cele din urma (microorganismele benefice) reducand semnificativ numarul microorganismelor daunatoare, prin infometarea acestora.

Acidul lactic are efecte sterilizante, iar prezenta acestuia in sol controleaza proliferarea populatiei de nematozi si ofera protectie impotriva bolilor plantelor asociate nematozilor.

Descompunerea deseurilor si a reziduurilor organice

Microorganismele benefice constau in microorganisme aerobe si anaerobe comune. Atunci cand se inoculeaza microorganisme benefice in medii dominate de bacteriile de putrefactie, microbiomul se va imbunatati si mirosurile neplacute vor fi suprimate. Totodata, aceste micoorganisme benefice accelereaza fermentatia materiei organice. Astfel, se poate rezolva in mod eficent probleme precum mirosurile grele in locurile de tratare a deseurilor de toate tipurile.

Stimularea cresterii plantelor si a randamentului culturilor

Cresterea si randamentul plantelor s-au imbunatatit prin administrarea microorganismelor benefice si, ca urmare, au redus utilizarea ingrasamintelor chimice, promovand astfel o agricultura durabila.

Cresterea randamentului culturilor s-a demonstrat si prin aplicarea pe termen lung a compostului cu microorganisme benefice.

Solul este principalul mediu in care plantele exista si absorb nutrienti, actionand ca un rezervor de nutrienti.

Degradarea substantelor toxice

Capacitatile inerente ale microorganismelor benefice sunt potrivite pentru eliminarea metalelor nedorite si grele din solutii. Tulpinile de Bacillus au fost utilizate pe scara larga pentru indepartarea acestor tipuri de metale (Pb, Cd, Cu, Ni, Co, Mn, Cr, Zn) din apele reziduale si din sol. Cand aceste microorganisme au fost aplicate in astfel de medii s-a demonstrat ca imbunatatesc calitatea si fertilitatea inerenta a solului.

Concluzii

Microorganismele benefice nu polueaza niciodata sistemele de apa sau mediul, in schimb, acestea purifica solul, apele subterane, lacurile si raurile, reducand astfel poluarea mediului. Aceste microorganisme sunt compatibile cu diferite metode de agricultura/horticultura, indiferent de scara acestora. Sunt eficiente deoarece diversifica populatia de microorganisme benefice din sol si apa. Produsele cu microorganisme benefice ajuta plantele sa se dezvolte armonios. Acest lucru duce la cresterea randamentului, la perioade de cultivare mai lungi si la recolte de inalta calitate.

Produsele care contin microorganisme benefice sunt naturale, sigure si ecologic prietenoase. In momentul aplicarii acestora nu este necesar sa se utilizeze echipamente de protectie.

Utilizarea pe scara larga a acestor microorganisme benefice creste foarte mult posibilitatea de a dezvolta un sistem de agricultura durabila. Acesta este un sistem viabil din punct de vedere economic, eficient din punct de vedere energetic si ecologic, atat in prezent, cat si pentru generatiile viitoare.