Tratamente, informatii, pomi fructiferi, visin

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 5 ani

 

Visinul (Prunus cerasus) este un pom fructifer inrudit cu ciresul, ce face parte din familia Rosaceae. Acesta dezvolta o corana de vigoare mica, iar ritmul de crestere este mai lent decat la cires. Visinul se cosidera originar din zona Iranului. Pomul are frunze lucioase, dintate pe margine, iar florile sunt de culoare alba. Visinele au efect benefic asupra organismului uman prin reglarea echilibrului acido-bazic, imbunatesc compozitia sangelui, amelioreaza bolile hepatice, renale si cardiovasculare. Fructele contin zaharuri, acizi organici, proteine, pectine, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, vitamine, caroten.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

rasucirea-frunzelorRasucirea frunzelor produsa de Cherry leaf roll virus. Aceasta boala este prezenta in livezile imbatranite. Simptomele sunt foarte variate. Pe frunze pot aparea pete inelare, inrosiri marginale sau rasuciri. In general, boala duce la o stagnare a cresterii lastarilor. In caz de atac puternic este constatat simptomul caracteristic de rasucire a frunzelor. Virusul este transmis prin altoire, samanta si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

  • verificarea puietilor inainte de plantare;
  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;

necroticPatarea inelara a frunzelor produsa de Cherry necrotic ring spot virus. Pe frunze apar pete circulare, inelare, decolorate. Tesuturile atacate cad, iar frunza pare perforata. Pomii atacati nu se mai dezvolta normal. De cele mai multe ori simptomele isi fac aparitia primavara. Acest virus ataca toate speciile de samburoase si este transmis prin polen, acarieni si nematozi.

Masuri de prevenire si combatere:

  • plantarea puietilor sanatosi;
  • eliminarea pomilor atacati din livada;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte;

 

ingalbenireaIngalbenirea visinului produsa de Sour cherry yellows virus. Pe frunzele de la baza pomului apar pete de decolorare. Astfel, frunzele capata un aspect mozaicat. In scurt timp acestea se ingalbenesc si cad. In urma atacului, pomul formeaza mai putine fructe. Virusul se transmite prin altoire si polen.

 

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea de altoi si portatoi sanatosi;
  • plantarea puietilor sanatosi, proveniti din surse sigure;

 

BACTERIOZE:

ciuruireCiuruirea bacteriana a frunzelor produsa de Pseudomonas syringae pv morsprunorum. Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase, de culoare alb-galbuie. Pe vreme calduroasa tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din aceasta cauza ciresele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • tratamente chimice la dezmugurit cu: Zeama Bordeleza, Dithane M-45, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Champ 77 WG.

cancerCancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias. Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE:

moniliozaMonilioza produsa de ciuperca Monilinia laxa. Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Switch, Score, Topsin;

antracnozaAntracnoza produsa de ciuperca Blumeriella jaapii. Pe fata superioara a frunzelor in lunile mai-iunie apar pete mici cu diametrul de 2-3 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosie – purpurie. Atacul cuprinde toata frunza, care devine astfel galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara petele sunt acoperite cu un mucegai albicios. Frunzele atacate se desprind de pe ramuri. Astfel, se produce o defoliere prematura cu influente negative asupra productiei. De asemenea, vigoarea pomilor si rezistenta la ger se diminueaza.
Masuri de prevenire si combatere:

  • arderea lastarilor si fructelor atacate;
  • tratamente chimice cu: Topsin, Score 250 EC + Bravo, Topas 100 EC, Curzate Manox;

ciuruireCiuruirea frunzelor si patarea fructelor produsa de Stigmina carpophylla. Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii ciupercii raspandesc ciuperca si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 %;
  • aplicarea tratamentelor in vegetatie cu: Score 250 EC, Folpan WDG, Rovral 500 SC;

Principali daunatori ai ciresului sunt:

musca-cireselorMusca ciresului (Rhagoletis cerasi). Este o specie deosebit de periculoasa, aceasta poate produce pagube chiar si dupa recoltare. Fructele atacate capata o culoare deschisa si putrezesc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii apar dupa 15 mai si zboara timp de aproximativ 30 de zile.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice la apatia adultilor (15 mai-15 iunie) la intervale de 10 zile cu unul din produsele: Laser 240 SC, Novadim Progress, Decis Mega EW 50, Affirm, Calypso 480 SC;

paduchele-negruPaduchele negru al ciresului (Myzus cerasi). Este o specie periculoasa, ce ataca agresiv ciresul, afectand grav cresterea si fructificarea acestuia. Are mai multe generatii pe an si ierneaza ca ou. Atacul incepe primavara cand adultii colonizeaza frunzele si varfurile de crestere. Paduchii se hranesc cu sucul celular al pomului producand cresteri mici, nediferentierea mugurilor de rod si transmit diferite boli (in general viroze).

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC;

molia-vargata-larvaMolia vargata a piersicului (Anarsia lineatella). Aceasta specie ataca si ciresul. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

  • taiarea si distrugerea ramurilor (lastarii) afectate;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Calypso 480 SC, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC;

molia-pielitaMolia pielitei fructelor (Adoxophyes orana). Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Larvele rod in primavara mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu : Nurelle D, Affirm, Bactospeine, Affirm;

moliaMolia orientala a fructelor (Cydia molesta). Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Ciresele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

 

  • taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;
  • utilizarea capcanelor atractante;
  • tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu: Affirm, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Coragen 20 SC;

fluturele-abdomen-auriuFluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea). Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Metode de combatere:

  • eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
  • tratamente chimice cu: Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm;

san-josePaduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus). Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

  • aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • tratamente chimice cu Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC;

viermele-merelor Viermele prunelor (Cydia funebrana). Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja copacilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si isi cauta locul potrivit pentru iernare.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Laser 240 SC, Karate Zeon 50 CS, Faster 10 CE, Affirm, Decis Mega EW 50,

omida-paroasaOmida paroasa (Hyphantria cunea). Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Faster 10 CE, Kaiso Sorbie, Affirm, Novadim Progress, Laser 240 SC;

acarieniAcarienii sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, ce ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, funzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar pomul stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC, Milbeknock, Vertimec 1.8 EC;

gargarita-muguriGargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus). Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

 

Metode de combatere:

  • mobilizarea solului din livada in toamna;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC;

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

32 de comentarii la “Tratamente, informatii, pomi fructiferi, visin

  1. Visinul infloreste ca un liliac plin de flori. Ele cad cu tot cu codite si nu mai ramane nimic. Care este boala si ce tratament necesita?

    • Caderea florilor si nerodirea poate avea mai multe cauze. Prima cauza ar putea sa fie din cauza gerurilor tarzii de primavara, care afecteaza florile, iar recolta este compromisa.
      A doua cauza ar putea sa fie soiul de visin, care rodeste din 2 in 2 ani. Iar cea de-a treia cauza ar putea fi lipsa tratamentelor, care pot duce la o recolta slaba sau deloc.
      Ca si perioada a tratamentelor puteti sa gasiti informatii in tabelul de aici (https://www.botanistii.ro/blog/calendarul-tratamentelor-samburoase).

    • incercati un tratament cu Score de la Syngenta iar apoi mergeti la 7 zile cu bravo topsin iar cand fructele se coc cu Signum.Daca nu e gerul e precis monolioza .

  2. dupa sapte ani de la sadire a doi pruni si a doi visinini nu am recoltat decit 2 kg de prune si 2 kg de visine.va rog explicatii.

    • Intrarea pe rod a prunilor variaza in functie de soiul ales, altfel poate fi de 3-4 ani la Agen, Stanley sau Centenar si 5-6 ani la Tuleu Gras, Anna Spath. Visinul intra pe rod dupa 3-4 ani. O recolta slaba poate fi cauzata si de lipsa tratamentelor fitosanitare. De obicei se intampla ca fructele sa cada pur si simplu din pom atunci cand au dimensiunea unei masline, din cauza unei insecte care inteapa codita fructului si acesta nu se mai dezvolta. Informatii despre tratamentele si perioada de aplicare gasiti in tabelul de mai jos (https://www.botanistii.ro/blog/calendarul-tratamentelor-samburoase).

  3. Buna ziua d-lor Botanisti .Ma ajuta mult informatiile postate mai ales datorita pozelor care fac mai usor identificarea bolilor si daunatorilor. Am 7 visini de diferite soiuri dar nu le cunosc denumirea. Au o varsta de peste 10 ani dar începând din toamna am inceput sa-i stropesc .Nu doresc sa folosesc prea multe chimicale dar fara ele vad ca nu mai merge treaba. Urmeaza acum , dupa caderea petalelor alta stropire apoi ultima impotriva daunatorilor precum musca de cires sau visin . Acum insa sunt putin confuz : se spune uneori ca se foloseste un insecticid si un fungicid in amestec . Daca la un insecticid folosesc 8 l apa pentru diluare .in aceeasi cantitate se dizolva si fungicidul sau se mai adauga inca 8 l apa asa cum cere fungicidul ? pot face doua stropiri la interval de 2-3 zile? adica separat insecitidul 8 l la 2 zile inca 8 l fungicid ? Oare efectul e acelasi? In speranta ca nu v-am plictisit va multumesc anticipat. O zi placuta Sarbatori Pascale fericite . S-auzim de bine. Cluj Napoca 15 apr. NICU.

    • Insecticidele se folosesc impreuna cu fungicidele in aceeasi cantitate de apa, nu se aduna cantitatea de apa de la insecticid cu cea de la fungicid ca atunci este prea multa apa, iar solutia este foarte diluata si nu isi mai face efectul. Stropirile se pot efectua la intervale de timp intre ele (2,3 sau mai multe zile), insa cantitate de apa se respecta de pe prospectul solutiilor.

  4. cu putin timp in urma am trimis un text prin care va apreciam articolele si raspunsurile la unele intrebari. Si eu va intrebam ceva dar vad ca este sters si fara raspuns. Oare a fost o greseala a mea ca v-am cerut o parere? cu scuzele de rigoare , o zi buna .

  5. Buna ziua, am descoperit azi acest site si va falicit pentru el.Propunerea mea este sa fiti mai explicit ,deoarece incepatorii sunt cei care incearca sa se documenteze.Ori uitandu-ma in tabelele de faceti referire,nu prea am inteles mare lucru.Poate mai adaugati un tabel ,”pentru cei novice”-asa ca mine, in care sa ne spuneti perioada exacta cand se fac tratamentele,bolile exacte, daunatorii,timpul de repaos pana la urmatorul tratament etc.
    De altfel va apreciez si faptul ca raspundeti foarte repede intrebarilor ce va sunt adresate.
    Am facut anul trecut niste poze la niste omizi-viermi (nu stiu ce sunt) care mi-au ciugulit toate rosiile de cand erau cat gamalia de ac.Unde pot sa vi le pun pentru a-mi spune ce sa fac preventiv .In speranta ca nu v-am suparat prea tare,va doresc UN PASTE FERICIT! alaturi de cei dragi.Cu stima, Violeta

  6. va rog sa-mi spuneti daca mai pot face ceva. am un visin de vreo 4 ani care a facut visine frumoase pina anul asta cind incet, a inceput sa se ofileasca frunzel apoi fructele si pe urma cred ca tot pomul este uscat. mai pot sa-l salvez? multumesc. specific ca l-am stropit cu insecticid si fungicid.

  7. in primavara trecuta, numeroase buchetele de flori ale visinului s-au brunificat,inainte de a se scutura.Le-am indepartat,am taiat crengutele afectate – in locurile unde au fost afectate florile,a aparut un fel de clei maroniu care ulterior s-a inegrit.Au cazut multe fructe,dar cele ramase nu au fost afectate.Anul acesta am vazut ca multe ramuri erau afectate de acel CLEI,spre culoarea neagra acum,care se gaseste mult si pe trunchi,locuri in care scoarta s-a innegrit sau s-a brunificat,multe ramurele afectate s-au uscat.Daca le indepartez pe toate,afectez pomul!Am facut stropirile obligatorii de iarna si de primavara! Voi incerca sa le curat cu peria,sa le dezinfectez[ cu ce ?!].DESPRE ce poate fi vorba,ce ma sfatuiti?Cu stima!

  8. am un visin de peste 15 ani care pana acum 2 ani rodea f mult.Pe scoarta are un fel de muschi galbui si dupa o inflorire abundenta la multe crengi li se usuca frunzele.Nu stiu daca are 10 fructe tot copacul. Pe jumatate din copac atarna frunze , flori si frucute uscate.E o imagine trista.Ce ar putea fi si ce e de facut? Nu se vede nici o insecta sau alta “lighioana” pe el,cu ochiul liber.Multumesc!

  9. buna ziua,

    In urma ploilor de saptamana trecuta s-a rupt o creanga imporatnta dintrun visin. Rana ramasa pe trunchi are o suprafta mare si este destul de adanca. Cu ce sa o acoper? trebuie tratat trunchiul inainte de a aplica ceva pe rana?

  10. buna seara. am 3 pui de visin si 2 ciresi la care au aparut pe frunzulite si frunze mai maricele un fel de lipici la atingerea lor. ce boala este si cum se trateaza???.va multumesc.

    • Ati verificat ramurile pomului? Pe frunze sau sub frunze se observa insecte minuscule sau anumite puncte iesite in evidenta?

  11. Buna seara, am doi visini mai batrani si pe frunze au aparut paduchi negrii. Ce tratament sa fac pomilor ?

  12. multumesc mult pentru raspuns si va rog sa-mi spuneti cand se aplica, de cate ori si in ce cantitate il combin cu bravo?

  13. Am un vișin plantat de 3 ani, cumpărat din pepiniera. Anul trecut a făcut câteva Visine bune. Acum a înflorit bine, dar doar jumătate fin pom, restul are doar muguri. Florile au devenit maronii, fără sa se scuture. Vișinii din grădinile vecine sunt plini de flori albe si frumoase. Frunzele de pe crengile cu flori par in regula. Ramurile care n-au înfrunzit par întârziate cu o săptămâna, au muguri gata sa plesnească. Ce mai e si asta? Cu ce trebuie tratat? Va mulțumesc de ajutor

  14. Mulțumesc frumos. Acum pomul e exact in același stadiu. O parte are frunze Ok, dar flori brunificate si alta parte are muguri care nu s-au deschis si câte o frunzulița. Pomul e mic, are 2 m si doar câteva ramuri. Nu-mi dau seama ce e afectat, ce sa tai. Trebuie sa spun ca am făcut tratamente cu confidor si la 10 zile zeama bordeleza si in Noiembrie si in Martie. Acum am stropit cu DITHANE si Calypso.

  15. Avem un visin mai mare de 9 ani (de cand l-am mostenit noi) si este foarte harnic, dar nu stim de ce, de 2 – 3 ani, se strica multe fruncte in copac si nu neaparat pentru ca sunt prea coapte.
    L-am taiat “in verde” acum vreo 2 ani pentru era prea stufos, am sapat pamantul in jurul lui, nu are “vecin” decat un cires pus de noi dar la distanta suficient de mare.
    Va rog sa-mi spuneti care ar fi cauza si cum pot sa-l ajut .
    Multumesc anticipat.

Alătură-te discuției:

*