Marul (Malus domestica) este o specie care face parte din familia Rosaceae, foarte raspandit pe teritoriul Romaniei. Marul are in compozitia sa o serie de elemente indispensabile organismului: fier, fosfor, calciu, celuloza, hidrati de carbon, magneziu, vitamine (A, B1, B2, C). Merele au actiune tonica, diuretica, depurativa, antiseptica si laxativa. Acest pom fructifer are un trunchi relativ mic si o coroana larg ramificata. Frunzele de mar sunt ovale si sunt dispuse altern. Florile sunt formate din cinci petale si au culoare alba, cu o usoara tenta de roz. Marul este originar din Asia si se presupune ca a fost cultivat in Europa inca de pe vremea imperiului roman.

Principalele boli la mar

VIROZE

Mozaicul marului (Apple mosaic virus)

Cea mai frecventa forma de atac se manifesta pe frunze prin aparitia unor pete neregulate de culoare galbena. De obicei, atacul se observa pe o parte a frunzelor. Daca temperaturile sunt cuprinse intre 18-20 °C, petele se brunifica. In urma atacului, frunzele cad. Acest lucru duce la scaderea productiei si la slabirea pomilor afectati. Virusul se transmite prin altoire, polen, seminte de mar infectate, iar in pepiniera, prin atingerea radacinilor.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
• eliminarea pomilor infectati din livada;
• plantarea soiurilor de mar rezistente.

Virusul patarii clorotice a marului (Apple chlorotic leaf spot virus)

Pe frunzele de mar apar pete de decolorare circulare sau sub forma de benzi. Din cauza temperaturilor ridicate, aceste pete se pot brunifica. In unele cazuri, nervurile se pot ingalbeni. In urma atacului, pierderile se ridica la 30-40 %.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosire de altoi si portaltoi sanatosi;
• plantarea soiurilor de mar rezistente;
• verificarea puietilor inainte de plantare.

MICOPLASMOZE

Proliferarea marului (Phytoplasma mali)

Primele simptome sunt reprezentate de stagnarea din crestere a pomului. Mugurii terminali intra in repaus, iar mugurii axiali se dezvolta puternic. Pomii sunt ramurosi si au aspect de tufa. Lastarii prezinta o crestere verticala. Frunzele sunt mai mici, iar fructele sunt mici si fara gust. Afectiunea se transmite prin altoire si prin contactul dintre radacini. De asemena, boala este transmisa de cateva specii de cicade.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosire de altoi si portaltoi sanatosi;
• verificarea puietilor inainte de plantare;
• fertilizare echilibrata si irigare rationala.

BACTERIOZE

Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae pv. syringae)

Boala ataca toate partile aeriene ale pomilor, fiind favorizata de vremea rece si umeda. Pe frunze apar pete de culoare neagra, dispuse in spatiul dintre nervuri. Petele se unesc si distrug intreaga frunza. Aceasta boala ataca inflorescentele, dar nu progreseaza catre ramuri. Lastarii atacati sunt brunificati, dar nu se indoaie. Scoarta de pe ramurile afectate este crapata, iar ranile au o culoare deschisa. Pe fructe apar pete negriciose, din care se scurge exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea ramurilor afectate;
• strangerea si arderea frunzelor si fructelor cazute pe sol;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Este o boala foarte periculoasa, ce poate duce la compromiterea intregii livezi. Aparitia acestei boli este favorizata de umiditate atmosferica ridicata, vant, precipitatii si temperaturi ridicate. Pomii atacati de aceasta boala par a fi arsi de foc. Lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau sunt patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase si aplicarea unui tratament cupric;
• tratamente chimice, aplicate dupa fiecare ploaie cu fungicide specifice.

Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens)

Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat. Initial, apar tumori mici, netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul, tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos. Patogenul patrunde in mar prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc. De asemenea, aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 °C si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

• sortarea puietilor inainte de plantare;
• livada se va infiinta pe terenurile care au fost pregatite corespunzator;
• dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
• taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
• radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1%.
• tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE

Cancerul deschis (Neonectria galligena)

Boala patrunde in mar printr-o rana rezultata in urma taierilor. Scoarta din zona afectata se exfoliaza, iar tesuturile se cufunda. Astfel, zona afectata capata un aspect canceros. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene, inclusiv fructele. Aceastea putrezesc si cad. Daca atacul este prezent pe tulpina, pomul se va usca ireversibil.

Masuri de prevenire si combatere:

• verificarea puietilor inainte de plantare;
• sterilizarea uneltelor cu alcool sau clor;
• irigare si fertilizare echilibrata;
• ranile mari, rezultate in urma lucrarilor de intretinere, se vor acoperi cu mastic;
• taierea ramurilor afectate;

Rapanul (Venturia inaequalis)

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomului. Pe fata inferioara a frunzelor apar pete mici, cenusii. Petele se maresc si se acopera cu un miceliu catifelat. In caz de atac puternic, pomul isi pierde frunzele inca din timpul verii. Atacul pe flori este asemanator cu cel de pe frunze. Pe fructe apar pete cenusii in dreptul carora tesuturile se intaresc, se brunifica si crapa. Astfel, fructele se deformeaza, isi pierd aroma, iar pe aceste rani se pot instala diferiti agenti patogeni.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor de mar rezistente;
• arderea frunzelor si fructelor cazute;
• aplicarea tratamentelor recomandate in perioada de repaus vegetativ;
• tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Fainarea (Podosphaera leucotricha)

Atacul se intalneste pe frunzele lastarilor tineri si se manifesta prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• fertilizare echilibrata;
• cultivarea soiurilor de mar rezistente;
• lastarii si fructele atacate se vor arde;
• tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Monilioza fructelor (Monilinia fructigena)

Este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci si ploioase. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta ramurilor atacate. 

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea fructelor atacate;
• taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
• tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu produse pe baza de cupru;
• tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Putregaiul amar al fructelor (Glomerella cingulata)

Atacul se manifesta pe fructele aproape coapte, prin aparitia unor pete mari, de culoare bruna. Petele se maresc, iar pe suprafata lor apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Fructele se zbarcesc, se usuca si cad.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea fructelor afectate;
• aplicarea tratamentelor recomadate in perioada de repaus vegetativ;
• tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Rugina marului (Gymnosporangium juniperi)

Pe partea superioara se formeaza pete galbui, cu o usoara tenta rosiatica, in dreptul carora apar puncte mici si negre, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Pe partea inferioara, tesuturile se bombeaza si formeaza fructificatii alungite, de culoare galbena. Ciuperca isi desfasoara primele faze de dezvoltare pe ienupar, apoi sporii sunt transportati de apa si de vant, afectand si marul.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor de mar rezistente;
• distrugerea arbustilor spontani din livada;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Mana (Phytophthora spp.)

Boala isi face aparitia prin ofilirea si brunificarea frunzelor. Pomii au cresterea incetinita si se usuca prematur. In zona bazala a tulpinii apar leziuni asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian. Pe vreme umeda, leziunile se acopera cu un lichid lipicios. Acesta boala isi face aparitia in conditii de umiditate excesiva la nivelul solului.

Masuri de prevenire si combatere:

• irigare rationala;
• nu exista niciun tratament recomadat pentru tratarea acestei boli.

Principalii daunatori la mar

Molia orientala a fructelor (Grapholita molesta)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii ataca lastarii si se hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in conditiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

• taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;
• utilizarea capcanelor atractante;
• tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu insecticide specifice.

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Primavara, larvele rod mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Viermele merelor (Cydia pomonella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din apropierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente.

Metode de combatere:

• folosirea capcanelor cu feromoni pentru a identifica zborul adultilor;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere. Pomii atacati realizeaza cresteri mici, nu se diferentiaza mugurii de rod, fructele raman mici, productia fiind puternic afectata. De asemenea, afidele transmit o serie de viroze.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele roz galicol al marului (Dysaphis devecta)

Ataca pomii primavara, incepand de la dezmugurit, afectand mugurii, frunzele si lastarii tineri. Coloniile pot fi observate pe partea inferioara a frunzei, iar pe partea superioara, frunzele se gofreaza si capata o nuanta rozalie. Pomii afectati au cresteri slabe, lastarii se deformeaza, iar fructele raman mici si se desprind greu la recoltare.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor din perioada de repaus vegetativ cu ulei horticol;
• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice combaterii afidelor;

Minierul marmorat (Phyllonorycter blancardella)

Aceast daunator ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Metode de combatere:

• adunarea si distrugerea frunzelor cazute pe sol;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Metode de combatere:

• eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Omida paroasa (Hyphantria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (dud, platan etc.), precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceast daunator produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Este o specie periculoasa care ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, acestia urca in pomi si se hranesc cu mugurii si cu bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Metode de combatere:

• mobilizarea solului din livada in toamna;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele nou aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

• taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Cicada melifera (Metcalfa pruinosa)

Este o specie polifaga ce ataca vita de vie, arborii si arbustii ornamentali si pomii fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor atacate. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor atacate, impiedicand cresterea plantelor si raspandind numeroase viroze si boli. Combaterea acestei specii este foarte dificila din cauza stratului de ceara ce acopera corpul insectelor. Din acest motiv, poate fi confundata destul de usor cu paduchele lanos (Erisoma lanigerum).

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Viespea merelor (Hoplocampa testudinea)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Femelele depun ponta pe fructe, in zona caliciului. Dupa eclozare, larvele consuma coaja, apoi patrund in fruct si se hranesc cu semintele. In urma atacului, fructele raman mici si cad.

Metode de combatere:

• mobilizarea solului din livada;
• arderea fructelor cazute;
• tratamente chimice cand 10-15 % din petale sunt scuturate, cu insecticide specifice.

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)

Prezinta 8-12 generatii pe an si ierneaza ca larva in crapaturile scoartei. Dezvolta colonii masive pe ramuri, lastari si pe radacini. In urma atacului, tesuturile se hipertrofiaza si apar tumori asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian.

Metode de combatere:

• taierea si arderea ramurilor atacate;
• verificarea puietilor, inainte de plantare;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Musculita frunzelor (Dasineura mali)

Dezvolta 3-4 generatii pe an si ierneaza in stratul superficial al solului. Primele semne ale atacului apar in luna mai, cand pe mar se observa frunze rulate si decolorate. In interiorul acestor frunze se gasesc larve vermiforme, de culoare galben-portocalie. In caz de atac puternic, capacitatea de fotosinteza este redusa si implicit productia.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Gargarita florilor (Anthonomus pomorum)  

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoarta pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc cu frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Acarieni

Sunt daunatori care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, frunzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecto-acaricide.