Ciresul (Prunus avium) este un pom fructifer care face parte din familia Rosaceae, cultivat pentru fructele sale aromate si gustoase. Acest pom creste spontan in zonele temperate din Europa si Asia, dar a fost aclimatizat, iar acum este cultivat si in Africa si America de Nord. Ciresul este un pom de talie mare, ce poate atinge inaltimi de pana la 25 de metri. Coroana este circulara, iar scoarta este cenusie si rugoasa. Florile sunt albe, iar fructul este o drupa. Frunzele sunt mari, aspre si cu marginile zimtate. Factorii limitativi in cultura ciresului sunt reprezentati de lumina si caldura. Pe terenurile umbrite, fructele au o calitate redusa, iar ramurile se degarnisesc rapid. Prefera solurile adanci, permeabile, cu o textura usoara. Nu suporta solurile grele, umede si reci. La cires, cresterea radacinilor este puternic influentata de proprietatile solului. Partea aeriana creste greu in primii ani de la plantare.

Principalele boli la cires

VIROZE

Patarea inelara a frunzelor de cires (Prunus necrotic ring spot virus)

Pe frunzele de cires apar pete circulare, inelare, decolorate. Tesuturile atacate cad, iar frunza pare perforata. Pomii atacati nu se mai dezvolta normal. De cele mai multe ori, simptomele isi fac aparitia primavara. Acest virus ataca toate speciile de samburoase si este transmis prin polen, acarieni si nematozi.

Masuri de prevenire si combatere:

• plantarea puietilor sanatosi;
• eliminarea pomilor atacati din livada;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte.

Rasucirea frunzelor de cires (Cherry leaf roll virus)

Aceasta viroza este prezenta in livezile imbatranite. Simptomele sunt foarte variate. Pe frunze pot aparea pete inelare, inrosiri marginale sau rasuciri. In general, viroza duce la o stagnare a cresterii lastarilor. In caz de atac puternic este constatat simptomul caracteristic de rasucire a frunzelor. Virusul este transmis prin altoire, samanta si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

• verificarea puietilor inainte de plantare;
• folosirea de altoi si portaltoi sanatosi.

BACTERIOZE

Ciuruirea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. morsprunorum)

Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase, de culoare alb-galbuie. Pe vreme calduroasa tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din aceasta cauza, ciresele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la un an la altul si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
• tratamente chimice la dezmugurit cu produse pe baza de cupru.

Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)

Boala se manifesta prin aparitia tumorilor (gale), acestea avand dimensiuni diferite, in functie de varsta plantei, organul afectat. Initial, apar tumori mici, netede si moi pe radacini, tulpini si rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul, tumorile se maresc, devin brune sau brun-negricioase, avand un aspect rugos. Patogenul patrunde in cires prin ranile produse de nematozi, grindina, insecte etc. De asemenea, aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 °C si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

• sortarea puietilor inainte de plantare;
• livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
• dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
• taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
• radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1%; 
• tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE

Monilioza (Monilinia laxa)

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumificate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea fructelor atacate;
• taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
• tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru;
• tratamente preventive aplicate in vegetatie cu fungicide specifice.

Antracnoza ciresului (Blumeriella jaapii)

Pe fata superioara a frunzelor apar pete mici cu diametrul de 2-3 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosie-purpurie. Atacul cuprinde toata frunza, care devine astfel galbena cu pete purpurii, iar pe partea inferioara petele sunt acoperite cu un mucegai albicios. Frunzele atacate se desprind de pe ramuri. Astfel, se produce o defoliere prematura cu influente negative asupra productiei. De asemenea, vigoarea pomilor si rezistenta la ger se diminueaza.

Masuri de prevenire si combatere:

• arderea lastarilor si fructelor atacate;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor (Stigmina carpophila)

Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunzele de cires apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care curge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii ciupercii raspandesc ciuperca si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. Ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

• taierea si arderea ramurilor afectate;
• ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
• dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 %;
• aplicarea tratamentelor in vegetatie cu fungicide specifice.

Fainarea (Podosphaera clandestina)

Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

• fertilizare echilibrata;
• cultivarea soiurilor de cires rezistente;
• arderea lastarilor si fructelor atacate;
• tratamente chimice in vegetatie cu fungicide specifice.

Principalii daunatori la cires

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Aceasta specie este intalnita si la cires. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, larvele parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele nou aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

• taierea si distrugerea ramurilor (lastarilor) afectate;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. La cires, larvele rod in primavara mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice. 

Molia orientala a fructelor (Grapholita molesta)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii ataca lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Produc pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Ciresele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in conditiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

• taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;
• utilizarea capcanelor atractante;
• tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu insecticide specifice.

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Metode de combatere:

• eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta speciilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

• aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
• curatarea ramurilor cu o perie aspra;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)

Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizeaza ramurile, producand necrozarea tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, conducand la deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fitopatogene.

Metode de combatere:

• curatarea ramurilor cu o perie aspra;
• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Cicada melifera (Metcalfa pruinosa)

Este o specie polifaga ce ataca vita de vie, arborii si arbustii ornamentali si pomii fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor atacate. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor atacate, impiedicand cresterea acestora si raspandind numeroase viroze si boli. Combaterea acestei specii este foarte dificila din cauza stratului de ceara ce acopera corpul insectelor. Acest daunator poate fi confundat destul de usor cu paduchele lanos (Erisoma lanigerum).

Metode de combatere:

• tratamente chimice, alternand insecticide din clase diferite. 

Cicada Gheboasa (Ceresa bubalus)

Este o specie ce produce daune indirecte pomilor fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in crapaturile de pe scoarta pomilor. Aceasta cicada se hraneste cu sucul celular al plantelor ierboase (trifoi, lucerna etc). Femelele depun ponta pe ramurile pomilor, intr-o incizie facuta cu ovipozitorul. Scoarta crapa in zona afectata, iar ciculatia sevei este oprita. Ramurile atacate nu mai fructifica normal, iar la atacuri puternice se usuca. De asemenea, ranile produse reprezinta porti de intrare pentru agentii fitopatogeni. Pagubele cele mai mari se inregistreaza in cazul puietilor, care in urma atacului se usuca.

Metode de combatere:

Combaterea acestei insecte este dificila si presupune aplicarea unor metode de prevenire.

• controlul atent al materialului saditor;
• curatarea ramurilor cu o perie aspra;
• taierea si arderea ramurilor afectate;
• distrugerea plantelor ierboase din livada;
• tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ.

Cariul scoartei (Scolytus rugulosus)

Este un daunator polifag ce ataca numeroase specii. Acestia sunt prezenti in livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn si se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul tulpinii si ramurilor, iar larvele rod orificii in lemn. Daca atacurile sunt puternice si repetate, pomii se usuca.

Metode de combatere:

• arderea pomilor si ramurilor afectate;
• verificarea materialului de plantat;
• strangerea tuturor resturilor din livada;
• efectuarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
• tratamente chimice cu insecticide specifice. 

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja pomilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa ce se hranesc, ies din fructe si isi cauta locul potrivit pentru iernare.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Musca ciresului (Rhagoletis cerasi)

Este o specie deosebit de periculoasa, aceasta poate produce pagube chiar si dupa recoltare. Fructele atacate capata o culoare deschisa si putrezesc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii apar in a doua decada a lunii mai si zboara timp de aproximativ 30 de zile.

Metode de combatere:

• tratamente chimice la aparitia adultilor (15 mai-15 iunie) cu insecticide specifice.

Omida paroasa (Hyphantria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (dud, platan etc.), precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.

Paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi)

Este o specie periculoasa, ce ataca agresiv ciresul, afectand cresterea si fructificarea acestuia. Are mai multe generatii pe an si ierneaza ca ou. Atacul incepe primavara, cand adultii colonizeaza frunzele si varfurile de crestere. Paduchii se hranesc cu sucul celular al pomului producand cresteri mici, nediferentierea mugurilor de rod si transmit diferite boli (in general viroze).

• 

• 

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice.