Castan comestibil (Castanea sativa) – este o specie originara din zona mediterana. Se dezvolta sub forma unor pomi vigurosi, inalti de 15-25 de metri si formeaza coroane largi, piramidale sau globuloase. Creste si se dezvolta normal in zonele unde temperaturile medii anuale depasesc 9° C. Prefera toamnele lungi si calduroase, fiind sensibil la ingheturile survenite brusc. Zonele favorabile din Romania sunt: Oltenia, Muntenia, Estul Banatului si Maramures. Castanul poate avea rol decorativ sau pomicol. Castanele contin amidon, fibre vegetale, proteine, grasimi, potasiu, fosfor, magneziu, sulf, calciu si vitamine (A, B1, B2, E, C).

Principalele boli la castan

Cancerul castanului (Cryphonectria parasitica)

Este cea mai periculoasa boala care ataca cultura de castan. Este originara din Statele Unite ale Americii, de unde s-a raspandit in intreaga lume, in prezent fiind indentificate 76 de tulpini. Simptomele sunt reprezentate de deformari ale ramurilor si ale trunchiului, insotite de formatiuni canceroase de culoare galben-bruna. Frunzele se brunifica, dar raman atasate de pom. Speciile de castan cultivate in America si Europa sunt foarte sensibile la acest patogen. Ciuperca a fost identificata in Romania in 1984 si de atunci a decimat padurile de castan din tara noastra.

Metode de prevenire si combate:

• recoltarea castanelor cu grija, pentru a nu produce rani;
• tratamentul este complex si foarte costisitor. Se aplica metode biologice, mecanice, chimice etc;
• eliminarea si distrugerea exemplarelor atacate.

Mana (Phytophthora spp.)

Boala isi face aparitia prin ofilirea si brunificarea frunzelor. Pomii au cresterea incetinita si se usuca prematur. In zona bazala a tulpinii apar leziuni asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian. Pe vreme umeda, leziunile se acopera cu un lichid lipicios. Acesta boala isi face aparitia in conditii de umiditate excesiva la nivelul solului.

Masuri de prevenire si combatere:

• irigare rationala;
• evitarea terenurilor umede;
• nu exista niciun tratament recomandat pentru combaterea acestei boli.

Patarea frunzelor (Guignardia aesculi)

Primele simptomele sunt reprezentate de aparitia unor pete untdelemnii. Boala evolueaza, petele devin rosiatice si sunt inconjurate de un halou de culoare galbena. Petele pot fi solitare sau se pot uni. Pe tesuturile atacate se pot observa formatiuni punctiforme de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. In cazuri grave pomul isi pierde frunzele.

Masuri de prevenire si combatere:

• nu exista niciun tratament recomandat pentru combaterea acestei boli.

Principalii daunatori la castan

Afidele

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei pomului in fata bolilor.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Acarienii

Sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si arbusti fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, frunzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Paduchi testosi

Sunt specii polifage ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva pe scoarta speciilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor, acestea hranindu-se cu sucul celular al gazdelor. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca plantele. Pomii stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

• monitorizarea atacului;
• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Viespea castanului (Dryocosmus kuriphilus)

Este o specie originara din China, de marimea a doua seminte de mac. Femele depun ponta in interiorul frunzelor si in bobocii florali. Dupa eclozare, larvele se hranesc pe frunze, tulpini si pe bobocii florali producand deformarea acestora. Astfel, apar formatiuni globuloase de culoare rosiatica. Populatia acestei specii este tinuta sub control de daunatorii naturali.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Gandacul japonez (Popillia japonica)

Este o specie polifaga ce ataca peste 300 de specii de plante. Adultii au corpul de culoare verzuie, cu aspect metalic. Adultii isi fac aparitia la sfarsitul primaverii si se hranesc pe frunze. In urma atacului, frunzele au  aspect dantelat.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Cicade (Magicicada spp.)

Sunt specii polifage ce produc pagube direct sau indirect. Acestea se hranesc cu sucul celular al lastarilor sau al frunzelor tinere. In urma atacului, acestea se deformeaza si se usuca. De asemenea, aceste cicade pot transmite o serie de viroze sau micoplasmoze. Unele specii fac o incizie cu ovipozitorul in lastarii tineri, unde isi depun ponta. Aceste incizii reprezinta porti de intrare pentru agentii patogeni.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Gargarita castanului (Curculio sayi)

Dezvolta o generatie la mai multi ani si ierneaza ca adulti in stratul superficial al solului. Adultii urca in pomi si depun ponta in fructe. Dupa eclozare, larvele se hranesc cu interiorul fructelor (castanele). Astfel, productia este redusa atat cantitativ cat si calitativ.

Metode de combatere:

• efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Molia miniera a frunzelor de castan (Cameraria ohridella)

Aceasta specie este periculoasa si reprezinta o problema pentru speciile de castan. A fost indentificata pentru prima data in Macedonia, in anul 1980. Dezvolta mai multe generatii pe an (2-3), larvele fiind foarte periculoase. O femela poate depunde pe o frunza in jur de 40 de oua. Dupa eclozare, larvele intra in frunza si consuma parenchimul, lasand intacte cele doua epiderme. In urma atacului, frunzele se usuca si cad.

Metode de combatere:

• strangerea si distrugerea frunzelor cazute;
• se aplica un tratament in perioda aprilie-mai, inainte de inflorirea castanilor, cu insecticide specifice.

Cariile de lemn (Xylosandrus spp.)

Sunt daunatori ce ataca mai multe specii lemnoase. Femelele rod tuneluri in tulpini si in ramurile groase in care depun ponta. In cazuri grave pot distruge intreaga tulpina. Aceste insecte traiesc in simbioza cu o specie de fungi, care le ajuta sa digere celuloza.

Metode de combatere:

• taierea si distrugerea ramurilor atacate.