Sorgul (Sorghum bicolor) este a cincea cereala cultivata la nivel mondial. Studiile recente au aratat ca acesta planta poate inlocui porumbul in furajarea animalelor. Principalul avantaj al acestei culturi este reprezentat de rezistenta la seceta prelungita. De asemenea, sorgul este utilizat in alimentatia oamenilor, in industra berii sau la confectionarea maturilor. Tehnologia de cultura este foarte asemanatoare cu cea a porumbului. Sorgul este mai putin pretentios fata de sol decat porumbul, cultura de sorg este mai putin costisitoare decat cea a porumbului, iar productia este putin afectata de temperaturile ridicate sau de seceta.
Principalele boli ale sorgului
VIROZE
Mozaicul sorgului (Sorghum red stripe virus)
Primele simptome ale virozei apar in cursul lunii iunie si evolueaza in toamna. Pe frunze apar pete mici si izolate, de culoare galbena sau verde-deschis. Boala evolueaza si petele devin brun-ruginii. In cazul infectiilor puternice, frunzele se brunifica, iar plantele se usuca in intregime. Boala ierneaza in rizomii de costrei, iar in primavara, afidele transporta virusul pe plantele de sorg.
Masuri de prevenire si combatere:
- combaterea costreiului cu erbicide specifice;
- rotatie corecta a culturilor;
- combaterea afidelor care sunt raspunzatoare de transmiterea virozei.
BACTERIOZE
Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae)
Primele simptome ale bolii apar in cursul verii. Pe frunze apar pete circulare alungite sau neregulate. Petele sunt la inceput izolate, dar pot sa se uneasca si sa formeze zonalitati concentrice. In conditii favorabile atacul se manifesta si pe tulpini. Atacul este favorizat de temperaturile ridicate si vreme umeda.
Masuri de prevenire si combatere:
- cultivarea soiurilor rezistente;
- tratarea semintelor inainte de semanat.
MICOZE
Taciunele sorgului (Sphacelotheca sorghi)
Atacul se manifesta pe inflorescenta. Organele florale sunt inlocuite de pungi de forma conica, in interiorul carora se formeaza sporii ciupercii. Boala evolueaza, iar membrana ce inconjoara sporii se rupe, iar acestia sunt eliberati.
Masuri de prevenire si combatere:
- folosirea de samanta sanatoasa;
- in cazul unui atac sever se recomanda cosirea culturii.
Helmintosporioza (Drechslera sorghicola)
Pe frunze apar pete mari, ovale, marginite de un halou de culoare bruna. Petele se extind, se unesc si acopera suprafete mari din frunza. Pe vreme umeda, la suprafata petelor apare un mucegai fin ce reprezinta frunctificatiile ciupercii. Pe vreme uscata frunzele se usuca, iar tesuturile atacate se rup, producand sfasierea frunzelor.
Masuri de prevenire si combatere:
- aratura adanca de toamna;
- densitate optima;
- rotatie corecta a culturilor;
- cultivarea de hibrizi rezistenti;
- efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Principalii daunatori ai sorgului
Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera)
Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului, in apropierea plantelor. Larvele apar in luna mai si se hranesc cu radacinile de sorg. In urma atacului, sistemul radicular este distrus si apare fenomenul de cadere a plantelor. Adultii perforeaza frunzele, iar apoi se hranescu cu polen si matase.
Masuri de combatere:
- rotatie corecta a culturilor;
- utilizarea capcanelor feromonale pentru a evita imperecherea adultilor;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice daca pe o planta se gasesc mai mult de 10 adulti.
Produse recomandate
Gandacul negru al porumbului (Pentodon idiota)
Aceast daunator este prezent si in culturile de sorg. Are o generatie la trei ani si ierneaza ca larva sau adult in stratul superficial al solului. Adultii ataca planta in diverse stadii de dezvoltare. Acestia rod cavitati in zona coletului provocand intreruperea circulatiei sevei in planta. In urma atacului plantele se ofilesc. Atacul se manifesta in vetre, iar larvele nu sunt periculoase.
Masuri de combatere
- aratura adanca de toamna;
- cultivarea hibrizilor rezistenti;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis)
Aceast daunator poate pune probleme in culturile de sorg. Are o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol. Adultii apar la sfarsitul lunii martie, cand temperaturile depasesc 9° C. Adultii rod frunzele inca din faza de rasarire. Dupa ce planta a format 4 frunze adevarate, daunatorul nu mai reprezinta un pericol.
Masuri de combatere:
- tratamentul semintelor inainte de semanat;
- aratura adanca de iarna;
- semanat timpuriu;
- efectuarea tratamentelor in vegetatie cu insecticide specifice.
Lacusta calatoare (Locusta migratoria)
Este o specie polifaga ce prezinta o plasticitate ecologica ridicata. Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului. Este o specie polifaga ce ataca agresiv cele mai multe plante de cultura. Ataca partile aeriene, lasand intacte tulpinile groase si tari. Acest daunator este periculos si greu de combatut, deoarece ataca sub forma de colonie. Astfel, in cateva ore poate distruge zeci de hectare de cultura.
Masuri de combatere:
- monitorizarea populatie de lacuste daca culturile se afla in apropierea zonelor de risc. Exemplu: Delta Dunarii.
- efectuarea tratamentelor la avertizare cu insecticide specifice.
Viermii sarma (Agriotes spp.)
Aceste insecte sunt larvele gandacilor pocnitori. Aceastia ierneaza in sol ca larva de diferite varste si dezvolta o generatie la 4-5 ani. Viermii sarma sunt foarte periculosi deoarece atacul lor nu poate fi identificat rapid. Aceastia consuma sistemul radicular, iar planta se ofileste si moare.
Masuri de combatere:
- aratura adanca de toamna;
- tratamentul semintelor inainte de semanat;
- cultivarea in rotatie a unor specii mai putin atacate (mazare, fasole, soia, rapita, mustar);
- aplicarea ingrasamintelor minerale, care au actiune nociva asupra lor;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Produse recomandate
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis)
Aceast daunator poate fi prezent si in cultura de sorg. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca larva in resturile vegetale. Adultii apar la sfarsitul lunii iunie si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele se hranesc cu paniculul plantei, apoi patrund in interiorul tulpinii si consuma maduva. In urma atacului, dezvoltarea plantei este incetinita.
Masuri de combatere:
- distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
- aratura adanca de toamna;
- cultivarea hibrizilor rezistenti;
- cand 50 % din plante prezinta perforatii, se efectueaza tratamente cu insecticide specifice.
Sfatul specialistului
