Sfecla furajera, informatii despre combaterea bolilor si daunatorilor

Sfecla furajera (Beta vulgaris) este o specie ce face parte din familia Chenopodiaceae, cultivata datorita calitatilor sale nutritionale. Este o planta bienala, foarte asemanatoare cu sfecla de zahar. Este o cultura rentabila datorita faptului ca in hrana animalelor se folosesc toate partile plantei (radacina, frunze, etc.). Nutretul de sfecla furajera este bine asimilat de toate speciile de animale, in special de bovine. Acesta determina cresterea productie de lapte si sporuri mari de greutate in cazul manzatilor. Fiind foarte asemanatoare cu sfecla de zahar, specia furajera este atacata de acelasi spectru de boli si daunatori.

Principalele boli la sfecla furajera

VIROZE
mosaic-virus
Mozaicul frunzelor (Beet mosaic virus)

Simptomele isi fac aparitia la cateva zile de la infectie prin decolorarea nervurilor frunzei si aparitia unor pete neregulate de culoare verde deschis. Tesuturile atacate nu se mai dezvolta normal, iar in alternanta cu tesutul sanatos frunza capata un aspect mozaicat. In cazuri grave, frunzele se incretesc si au petiolul scurt. Aceasta viroza este transmisa de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • semanat la epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • eliminarea plantelor bolnave din cultura;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele.
rizomania
Rizomania (Beet necrotic yellow vein virus)

Boala apare in toate fazele de vegetatie. In faza de plantula, cultura este distrusa in totalitate. Atacate intr-o faza mai avansata, plantele supravietuiesc, dar se dezvolta slab. In unele cazuri, nervurile frunzelor se ingalbenesc si se necrozeaza. Frunzele sunt mici, erecte, iar in zilele toride se ofilesc. Plantele au un aspect general deteriorat, radacinile au forma de tarus si formeaza foarte multe radacinute laterale. Varful radacinii este distrus, iar vasele conducatoare se necrozeaza.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor tasate si umede;
  • semanat timpuriu;
  • combaterea buruienilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti.
BACTERIOZE
arsura-bacteriana
Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae pv aptata)

Aceasta boala se manifesta pana in stadiul de 4-6 frunze adevarate. Simptomele sunt reprezentate de pete de culoare brun-negricioasa, inconjurate de un halou inchis la culoare. In anumite cazuri tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit. Bacteria se transmite prin semintele infectate si ierneaza pe resturile vegetale ramase pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea semintelor sanatoase;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • igiena culturala;
  • respectarea rotatiei culturilor.
MICOZE
caderea-sfecla
Putrezirea plantutelor (Pythium spp.)

Boala se manifesta in vetre si este periculoasa pana cand plantele formeaza primele doua perechi de frunze adevarate. Plantulele prezinta in zona coletului pete mici cu aspect apos. Zona atacata se subtiaza si se zbarceste, iar apoi se innegreste si putrezeste. Plantele sunt verzi, dar sunt cazute pe sol. In scurt timp acestea sunt distruse si apar goluri in cultura.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aplicarea unor masuri agrotehnice care sa determine o pornire rapida in vegetatie a plantulelor;
  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea terenurilor infestate cu nematozi si cu un pH acid;
  • evitarea terenurilor umede;
  • tratamentul semintelor inainte de semant.
mana
Mana (Peronospora schachtii)

In Romania, acesta boala isi face aparitia in anii ploiosi si produce pierderi de pana la 15 %. Boala poate ataca plantele inca din faza de plantula. Frunzele atacate raman mici, se deformeaza, sunt ingrosate si casante, iar in final se usuca. In toamana, atacul se observa pe frunzele din centrul rozetei. Pe fata superioara a acestora apar pete de decolorare, insotite de un puf violaceu ce se dezvolta pe fata inferioara. Transmiterea se realizeaza prin materialul semincer infectat.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti;
  • tratamentul semintelor de sfecla furajera inainte de semanat;
  • distrugerea resturilor ramase dupa decoletare;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
fainare
Fainarea (Eryiphe betae)

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale plantei, dar simptomele caracteristice se manifesta pe frunze. Ciuperca dezvolta pete albe, pasloase, care se extind rapid si acopera frunzele pe ambele fete. Spre toamna, pasla devine profoasa si la suprafata sa apar puncte mici, de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se ingalbenesc si se usuca. Atacul se manifesta in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea sau distrugerea resturilor vegetale rezultate in urma decoletarii;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
putregaiul-inimii
Putregaiul inimii sfeclei (Pleospora betae)

Este o boala foarte periculoasa. In Romania apare destul de rar, dar cand isi face aparitia provoaca pagube semnificative. In urma atacului frunzele din mijlocul rozetei se ofilesc si sunt invadate de pete brune circulare. Pe radacini atacul produce putrezirea acestora incepand din zona coletului pana la varf. Ciuperca isi continua dezvoltarea si in depozit. Boala ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizarea echilibrata;
  • principala metoda ce asigura sanatatea culturii este dezinfectarea semintelor de sfecla furajera inainte de semanat.
rugina
Rugina (Uromyces betae)

Boala este destul de frecventa in culturile din Romania si isi face apartia la sfarsitul perioadei de vegetatie. Pe ambele fete ale frunzelor isi fac aparitia pete punctiforme de culoare galbena. Mai tarziu, pe partea inferioara a frunzelor apar cupe de culoare portocalie. Incepand cu luna august, boala dezvolta o alta faza manifestata prin aparitia unor formatiuni de culoare bruna. Spre toamna, formatiunile isi schimba culoare si devin negricioase. Frunzele atacate se brunifica si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
  • distrugerea resturilor vegetale rezultate dupa recoltare;
  • realizarea unor araturi adanci;
  • respectarea rotatiei culturilor.
cercosporioza
Cercosporioza (Cercospora beticola)

Este cea mai intalnita boala a sfeclei. Ciuperca isi face aparita in cultura la sfarsitul lunii iunie. Pe frunze apar pete rotunde, de culoare galbena. Boala evolueaza si petele devin cenusii, marginite de un inel brun-rosiatic. Petele sunt la inceput izolate, iar apoi se inmultesc, se unesc si acopera mari portiuni din limb. Tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Principalii daunatori la sfecla furajera

nematozi
Nematodul sfeclei (Heterodera schachtii)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza sub forma de chist. Ataca plantele din familia Chenopodiaceae pentru ca acestea le ofera conditii optime pentru dezvoltare. Atacul apare la sfarsitul lunii iunie pe plante izolate sau in vetre. In zilele calduroase plantele se vestejesc, se ingalbenesc sau chiar se usuca, iar radacinile principale sunt scurte si formeaza numeroase radacini secundare.

Metode de combatere:

  • cultivarea semintelor libere de daunator;
  • semanatul timpuriu;
  • realizarea unui asolament corect.
plosnita-neagra
Plosnita neagra a sfeclei (Poecyloscytus cognatus)

Are o generatie pe an si ierneaza ca ou in diferite zone adapostite (scoarta pomilor, pe tulpinile unor plante ierboase). Este o specie polifaga, dar prefera sfecla, fiind considerat principalul daunator al acestei culturi. In urma atacului, tesuturile atacate se indoaie si se usuca. De asemenea, ranile produse de acest daunator reprezinta porti de intrare in planta ale organismelor fitopatogene.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
plosnita-sfeclei
Plosnita sfeclei (Piesma quadratum)

Este o specie intalnita in toate zonele agricole ale Romaniei. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca adult sub resturile vegetale de la suprafata solului sau in frunzisul lizierelor. Plantele prezinta decolorari in locul atacului, iar frunzele nu se mai dezvolta normal. De asemenea, frunzele pot prezenta incretiri. Aceasta plosnita produce si pagube indirecte prin transmiterea unor viroze.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
afide
Paduchele negru al fasolei (Aphis fabae)

Este o specie migratoare ce dezvolta mai multe generatii pe an si ierneaza sub forma de ou. Insecta ataca peste 200 de specii de plante, iar sfecla este o gazda intermediara. Colonizeaza partile aeriene ale plantelor si se hraneste cu sucul celular al acesteia. In urma atacului cresterea si dezvoltarea plantelor este incetinita. De asemenea, afidele pot transmite o serie de viroze.

Metode de combatere:

  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
afide-radacina
Paduchele radacinii sfeclei (Pemphigus fuscicornis)

Are in jur de opt generatii pe an si ierneaza ca femela sau ou in sol la o adancime cuprinsa intre 20 si 100 cm. Prefera locurile uscate si calde si ataca mai multe plante ce fac parte din familia Chenopodiaceae. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al radacinilor. In urma atacului plantele se ofilesc, iar radacinile se zbarcesc. De asemenea, plantele sunt slabite si pot fi atacate usor de agentii fitopatogeni.

Metode de combatere:

  • distrugerea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice la aparitia primelor colonii.
gargarita-sfeclei
Gargarita sfeclei (Bothynoderes punctiventris)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol, la o adancime cuprinsa intre 20 si 25 cm. Larvele si adultii ataca plantulele de sfecla pe care le reteaza de la colet sau le rod cotiledoanele. Un exemplar poate distruge 10-12 plante pe zi. Dupa formarea primelor perechi de frunze adevarate adultii nu mai pot compromite cultura, insa rod cavitati in radacini, plantele atacate se ofilesc, iar radacina emite multe radacini secundare. Plantele atacate sunt mai putin dezvoltate, iar productia este mai scazuta.

Metode de combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor in vegetatie cu insecticide specifice.
puricii
Puricii sfeclei (Chaetocnema spp.)

In conditiile din tara noastra, aceste specii dezvolta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca adulti in stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale. Produce pagube mari in culturile de sfecla furajera si sfecla de zahar. Aduti rod semintele, cotiledoanele sau primele frunze adevarate. Tesuturile atacate se usuca, iar plantele au un aspect ciuruit. Dezvoltarea plantelor este incetinita, iar capacitatea de fotosinteza este redusa. Atacurile grave sunt frecvente in anii secetosi.

Metode de combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor in vegetatie cu insecticide specifice.
molia-sfeclei
Molia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella)

Este o specie cu 3-4 generatii pe an ce ierneaza ca larva pe resturile de sfecla ramase dupa decoletare sau pe radacinile depozitate. Larvele se hranesc cu frunzele tinere sau produc galerii in petiol, colet sau radacina. Organele atacate sunt acoperite cu fire matasoase sau cu dejectii. Plantele atacate isi pierd frunzele, radacinile sunt slab dezvoltate, iar productia este scazuta.

Metode de combatere:

  • rotatia corecta a culturilor;
  • dezinfectarea spatiilor de depozitare;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
musca-miniera
Musca cenusie miniera (Pegomya hyoscyami)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii nu sunt periculosi, dar larvele patrund in frunze intre epiderma superioara si cea inferioara, unde consuma parenchimul. Daunatorul este foarte periculos cand planta are mai putin de opt frunze. Frunzele atacate sunt pline de excremente, iar capacitatea de fotosinteza este redusa.

Metode de combatere:

  • combaterea buruienilor;
  • agrotehnica corecta;
  • fertilizare echilibrata;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Discutii din comunitate

author-avatar
Catalin Cristea
25 august 2020
Plante aromatice - afide?
Buna ziua, Nu imi dau seama daca ce am la busuioc (dar si la menta) este acelasi tip de insecta din topicul anterior. Eu vad insectele ca fiind albe.. Mi s-a recomandat pe chat https://www.botanistii.ro/adama-insecticid-agro-mavrik-2-f-5-ml.html sau https://www.botanistii.ro/ishihara-sangyo-kaisha-insecticid-agro-teppeki-1-5-g.html dar la dozaj nu vad plante aromatice. Am 5 plante cu totul, deci nu mi-ar trebui foarte mult. Multumesc
author-avatar
Dan Grosan
24 iunie 2020
uscare frunze fragi
Va rog, in masura timpului dvs.disponibil sa-mi dati un sfat despre fragutele de la mine de pe balcon. Au rasarit destul de greu, au substrat pentru capsuni,fructe de padure,zmeura(componenta-turba blonda fibroasa, turba irlandeza, turba neagra, piatra ponce 3-8 mm, cu un pH de 4.2 - 4.8). Pana in momentul infloririi nu am avut probleme dar dupa ce am "facut pe bondarul (cu betisoare cu vata la flori), in momentul in care le udam(o seringa de 10ml de apa la paharele mici patrate si 100ml la mini-jardiniera adaptata si cu gauri de evacuare a surplusului de apa), frunzele (la inceput cele mai in varsta,mai mari dar si celelalte din tufa) incepeau sa se usuce incepand de la varful frunzei spre codita, si un fel de culoare spre gri avansa de la varf spre codita frunzei dupa care incepea vestezirea frunzei. Am folosit 1ml de Previcur la 1 litru de apa si am udat fragutii pana a iesit apa in partea inferioara a substratului si am asteptat vreo 2 saptamani sa vad rezultatele....am observat ca a incetat sa se mai raspandeasca mana sau ciuperca(banuiesc, nu am cunostinte de specialitate si am apelat la o fitofarmacie si vanzatorul mi-a recomandat previcur dupa ce am fost la el cu unul dintre paharele mici de plastic(o sa atasez niste imagini cu plantutele ca sa se si vada). Dupa inca o saptamana, am udat iarasi cu seringa de 10 ml fiecare paharel si celelalte trei din improvizatia de jardiniera) si a inceput din nou sa se intinda ciuperca(sau ce o fi boala asta). Inainte de aparitia florilor, am pus 3-4 bobite de osmocote 12+07+19+1,5MgO+TE in jurul fiecarei plantute si am udat superficial pamantul ca sa se activeze componentele. Soare nu prea au vazut, fie din cauza ploilor fie pt.ca le tin cat mai departe de ferestre...cat despre daunatori nu sunt deloc, nici paianjeni,tantari,muste,afide sau altele de genul pt.ca nu au pe unde sa intre. Acum, daca aveti amabilitatea sa vedeti foto atasate, v-as ruga sa-mi dati un sfat, macar pe viitor pentru ca nepotelul meu de 7 ani este tare dezamagit spunand ca "s-au imbolnavit si fragutele de virusul asta rau din tara noastra". Azi am folosit vreo 0.5 grame de Folpan 80wdg in 1 litru de apa si am umplut o sticluta de pulverizator de 100 ml de amestec(tot baiatul de la fitofarmacie mi-a dat un plic de 15 grame)... Multumesc pentru ajutor si amabilitate si numai de bine sa auzim in continuare.

Vrei să afli și mai multe

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile