Sfecla de zahar, informatii despre combaterea bolilor si daunatorilor

sfecla-de-zahar-boli-daunatori-tratamente

Sfecla de zahar (Beta vulgaris subsp. vulgaris convar. vulgaris var. altissima) este o planta tehnica cu o mare popularitate printre agricultori. Aceasta este cultivata pentru cantitatile mari de zaharuri pe care radacinile de sfecla le contin. Sfecla de zahar este utilizata in primul rand ca materie prima in industria zaharului. Melasa rezultata din procesarea sfeclei este utilizata in industria alimentara si in industria alcoolului. Cultivarea sfeclei de zahar este foarte profitabila. Sfecla de zahar valorifica eficient fertilizarea, apa din sol sau din irigatii, fiind si o buna planta premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole.

Principalele boli la sfecla de zahar

VIROZE

Mozaicul frunzelor (Beet mosaic virus)

mozaicul-sfeclei

Simptomele isi fac aparitia la cateva zile de la infectie prin decolorarea nervurilor frunzei si aparitia unor pete neregulate de culoare verde deschis. Tesuturile atacate nu se mai dezvolta normal, iar in alternanta cu tesutul sanatos frunza capata un aspect mozaicat. In cazuri grave frunzele se incretesc si au petiolul scurt. Aceasta viroza este transmisa de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere:
  • fertilizare echilibrata;
  • semanat in epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • eliminarea plantelor bolnave din cultura;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele.
rizoctonia-sfeclei

Rizomania (Beet necrotic yellow vein virus)

Boala apare in toate fazele de vegetatie. In faza de plantula, cultura este distrusa in totalitate. Atacate intr-o faza mai avansata plantele supravietuiesc, dar nu se mai dezvolta. In unele cazuri, nervurile frunzelor se ingalbenesc si se necrozeaza. Frunzele sunt mici, erecte, iar in zilele toride se ofilesc. Plantele au un aspect general deteriorat, radacinile au forma de tarus si formeaza foarte multe radacini laterale. Varful radacinii este distrus, iar vasele conducatoare se necrozeaza.

Masuri de prevenire si combatere:
  • evitarea terenurilor tasate si umede;
  • semanat timpuriu;
  • combaterea buruienilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti.

BACTERIOZE

Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae pv aptata)

arsura-bacteriana

Aceasta boala se manifesta pana in stadiul de 4 -6 frunze adevarate. Simptomele sunt reprezentate de pete de culoare brun-negricioasa, inconjurate de un halou inchis la culoare. In anumite cazuri tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit. Bacteria se transmite prin semintele infectate si ierneaza pe resturile vegetale ramase pe sol dupa procesul de decoletare.

Masuri de prevenire si combatere:
  • cultivarea semintelor sanatoase;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • igiena culturala;
  • respectarea rotatiei culturilor.

MICOZE

caderea-sfecla

Putrezirea plantutelor (Pythium spp.)

Boala se manifesta in vetre si este periculoasa pana cand plantele formeaza primele doua perechi de frunze adevarate. Plantulele prezinta in zona coletului pete mici cu aspect apos. Zona atacata se subtiaza si se zbarceste, iar apoi se innegreste si putrezeste. Plantele sunt verzi, dar sunt cazute pe sol. In scurt timp acestea sunt distruse si apar goluri in cultura.

Masuri de prevenire si combatere:
  • aplicarea unor masuri agrotehnice care sa determine pornirea in vegetatie a plantulelor;
  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea terenurilor infestate cu nematozi si cu un pH acid;
  • evitarea terenurilor umede;
  • tratamentul semintelor inainte de semant.

Mana (Peronospora schachtii)

mana-sfecla

In Romania, acesta boala isi face aparitia in anii ploiosi si produce pierderi de pana la 15 %. Boala poate ataca plantele inca din faza de plantula. Frunzele atacate raman mici, se deformeaza, sunt ingrosate si casante, iar in final se usuca. In toamana, atacul se observa pe frunzele din centrul rozetei. Pe fata superioara a acestora apar pete de decolorare, insotite de un puf violaceu ce se dezvolta pe fata inferioara. Transmiterea se realizeaza prin materialul semincer infectat.

Masuri de prevenire si combatere:
  • cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • distrugerea resturilor ramase dupa decoletare;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Fainarea (Erysiphe betae)

fainare

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale plantei, dar simptomele caracteristice se manifesta pe frunze. Ciuperca dezvolta pete albe, pasloase, care se extind rapid si acopera frunzele pe ambele fete. Spre toamna, pasla devine profoasa si la suprafata sa apar puncte mici, de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate puternic se ingalbenesc si se usuca. Atacul se manifesta in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:
  • strangerea sau distrugerea resturilor vegetale rezultate in urma decoletarii;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Putregaiul inimii sfeclei (Pleospora betae)

putregaiul-inimii

Este o boala foarte periculoasa. In Romania apare destul de rar, dar cand isi face aparitia, provoaca pagube semnificative. In urma atacului frunzele din mijlocul rozetei se ofilesc si sunt invadate de pete brune circulare. Pe radacini atacul produce putrezirea acestora incepand din zona coletului pana la varf. Ciuperca isi continua dezvoltarea si in depozit. Boala ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:
  • fertilizarea echilibrata;
  • principala metoda ce asigura sanatatea culturii este dezinfectarea semintelor inainte de semanat.

Rugina (Uromyces betae)

rugina

Boala este destul de frecventa in culturile din Romania si isi face apartia la sfarsitul perioadei de vegetatie. Pe ambele fete ale frunzelor isi fac aparitia pete punctiforme de culoare galbena. Mai tarziu, pe partea inferioara a frunzelor apar cupe de culoare portocalie. Incepand cu luna august, boala dezvolta o alta faza manifestata prin aparitia unor formatiuni de culoare bruna. Spre toamna, formatiunile isi schimba culoarea si devin negricioase. Frunzele atacate se brunifica si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:
  • cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
  • distrugerea resturilor vegetale rezultate dupa recoltare;
  • realizarea unor araturi adanci;
  • respectarea rotatiei culturilor.

Cercosporioza (Cercospora beticola)

cercosporioza

Este cea mai intalnita boala a sfeclei. Ciuperca isi face aparita in cultura la sfarsitul lunii iunie. Pe frunze apar pete rotunde, de culoare galbena. Boala evolueaza si petele devin cenusii, marginite de un inel brun-rosiatic. Petele sunt la inceput izolate, iar apoi se inmultesc, se unesc si acopera mari portiuni din limb. Tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit.

Masuri de prevenire si combatere:
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Principalii daunatori la sfecla de zahar

nematozi

Nematodul sfeclei (Heterodera schachtii)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza sub forma de chist. Ataca plantele din familia Chenopodiaceae pentru ca acestea le ofera conditii optime pentru dezvoltare. Atacul apare la sfarsitul lunii iunie pe plante izolate sau in vetre. In zilele calduroase, plantele se vestejesc, se ingalbenesc sau chiar se usuca, iar radacinile principale sunt scurte si formeaza numeroase radacini secundare.

Metode de combatere:
  • cultivarea semintelor libere de daunator;
  • semanatul timpuriu;
  • realizarea unui asolament corect.

Plosnita neagra a sfeclei (Poecyloscytus cognatus)

plosnita-neagra

Are o generatie pe an si ierneaza ca ou in diferite zone adapostite (scoarta pomilor, pe tulpinile unor plante ierboase). Este o specie polifaga, dar prefera sfecla de zahar, fiind considerat principalul daunator al acestei culturi. In urma atacului, tesuturile se indoaie si se usuca. De asemenea, ranile produse de acest daunator reprezinta porti de intrare in planta ale organismelor fitopatogene.

Metode de combatere:
  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Plosnita sfeclei (Piesma quadratum)

plosnita-sfeclei

Este o specie intalnita in toate zonele agricole ale Romaniei. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca adult sub resturile vegetale de la suprafata solului sau in frunzisul lizierelor. Plantele prezinta decolorari in locul atacului, iar frunzele nu se mai dezvolta normal. De asemenea, frunzele pot prezenta incretiri. Aceasta plosnita produce si pagube indirecte prin transmiterea unor viroze.

Metode de combatere:
  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Paduchele negru al fasolei (Aphis fabae)

afide

Este o specie migratoare ce dezvolta mai multe generatii pe an si ierneaza sub forma de ou. Insecta ataca peste 200 de specii de plante, iar sfecla de zahar este o gazda intermediara. Colonizeaza partile aeriene ale plantelor si se hraneste cu sucul celular al acesteia. In urma atacului, cresterea si dezvoltarea plantelor este incetinita. De asemenea afidele pot transmite o serie de viroze.

Metode de combatere:
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Paduchele radacinii sfeclei (Pemphigus fuscicornis)

afide-radacina

Are in jur de opt generatii pe an si ierneaza ca femela sau ou in sol, la o adancime cuprinsa intre 20 si 100 cm. Prefera locurile uscate si calde si ataca mai multe plante ce fac parte din familia Chenopodiaceae. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al radacinilor. In urma atacului, plantele se ofilesc, iar radacinile se zbarcesc. De asemenea, plantele sunt slabite si pot fi atacate usor de agentii fitopatogeni.

Metode de combatere:
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice la aparitia primelor colonii.

Gargarita sfeclei (Bothynoderes punctiventris)

gargarita-sfeclei

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol, la o adancime cuprinsa intre 20 si 25 cm.  Este unul din cei mai periculosi daunatori la cultura sfeclei de zahar. Larvele si adultii ataca plantule de sfecla pe care le reteaza de la colet sau le rod cotiledoanele. Un exemplar poate distruge 10-12 plante pe zi. Dupa formarea primelor perechi de frunze adevarate, adultii nu mai pot compromite cultura, insa rod cavitati in radacini, plantele atacate se ofilesc, iar radacina emite multe radacini secundare. Plantele atacate sunt mai putin dezvoltate, iar productia este scazuta.

Metode de combatere:
  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor in vegetatie cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Puricii sfeclei (Chaetocnema spp.)

purici

In conditiile din tara noastra, aceste specii dezvolta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca adulti in stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale. Produc pagube mari in culturile de sfecla furajera si sfecla de zahar. Adutii rod semintele, cotiledoanele sau primele frunze adevarate. Tesuturile atacate se usuca, iar plantele au un aspect ciuruit. Dezvoltarea plantelor este incetinita, iar capacitatea de fotosinteza este redusa. Atacurile grave sunt frecvente in anii secetosi.

Metode de combatere:
  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Molia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella)

molia-adult

Este o specie cu 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva pe resturile de sfecla ramase dupa decoletare sau pe radacinile depozitate. Larvele se hranesc cu frunzele tinere sau produc galerii in petiol, colet sau radacina. Organele atacate sunt acoperite cu fire matasoase sau cu dejectii. Plantele atacate isi pierd frunzele, radacinile sunt slab dezvoltate, iar productia este scazuta.

Metode de combatere:
  • rotatia corecta a culturilor;
  • dezinfectarea spatiilor de depozitare;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
musca-miera-atac

Musca cenusie miniera (Pegomya hyoscyami)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii nu sunt periculosi, dar larvele patrund in frunze, intre epiderma superioara si cea inferioara, unde consuma parenchimul. Daunatorul este foarte periculos cand planta are mai putin de opt frunze. Frunzele atacate sunt pline de excremente, iar capacitatea de fotosinteza este redusa.

Metode de combatere:
  • combaterea buruienilor;
  • agrotehnica corecta;
  • fertilizare echilibrata;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile