Canepa, informatii despre combaterea bolilor si daunatorilor

Canepa (Cannabis sativa) este una din cele mai vechi plantele cultivate in Romania. Aceasta planta a fost folosita inca de pe vremea dacilor ca materie prima pentru confectionarea hainelor. Tulpina soiurilor ameliorate contine 20-30 % fibre. Acestea au mai multe proprietati ce le diferentiaza de bumbac, in, iuta, etc. Fibrele de canepa sunt rezistente la torsiune, frecare, putrezire, sunt elastice si au o lungime mai mare decat celelalte. Semintele de canepa contin cantitati importante de uleiuri si sunt utilizate in fabricarea grasimilor vegetale. De asemenea, uleiul nerafinat se utilizeaza in fabricarea lacurilor, vopselelor si a sapunului. Turtele si semintele se folosesc in furajarea animalelor. Lemnul rezultat in urma extragerii fibrelor se foloseste pentru fabricarea hartiei, placilor de osb, placilor fonoizolatoare sau in industria mobilei.

Principalele boli ale canepii

VIROZE
mosaic-virus
Mozaicul canepii (Cannabis mosaic virus)

Boala isi face apartia in faza de inflorire a plantei. Frunzele din partea superioara a plantei prezinta dungi scurte, izolate, de culoare galben-verzuie. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Plantele atacate au talia redusa, fibrele au o calitate inferioara, iar productia de seminte este scazuta. Transmiterea virusul de la un an la altul este realizata prin semintele infectate, iar in vegetatie virusul este transmis de afide.

Metode de prevenire si combatere:

  • utilizarea semintelor sanatoase;
  • fertilizare rationala;
  • efectuarea corecta a lucrarilor de intretinere;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide.
BACTERIOZE
bacterioza
Ulceratia bacteriana (Pseudomonas cannabina)

Primele simptome isi fac aparitia pe plantele tinere. Pe tulpini apar numeroase proeminente mici, dispuse in siruri paralele care dispar treptat. Plantele mature prezinta pe tulpini pete cenusii, alungite cu aspect ceros. In dreptul acestora se disting vezicule mici pline cu un mucilagiu de culoare galbena. In final, veziculele se sparg. Ulceratiile se manifesta si pe muguri. Pe frunze, boala produce pete asimetrice, de culoare violacee, marginite de o aureola deschisa la culoare.

Metode de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
MICOZE
mana
Mana (Pseudoperonospora cannabina)

Pe fata superioara a frunzelor apar pete galbene, iar pe fata inferioara, in dreptul petelor, se formeaza un puf cenusiu-albicios. Frunzele atacate nu se mai dezvolta, se rasucesc, se brunifica, iar in final se usuca. Aparitia bolii este favorizata de vremea ploioasa.

Metode de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor dupa recoltare;
  • rotatia corecta a culturilor; canepa poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani;
  • aratura adanca;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
putregai-alb2
Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Boala isi poate face aparitia in toate stadiile de vegetie si produce pagube importante in anii ploiosi. Tulpina se innegreste in imediata apropiere a solului si se acopera cu un mucegai alb. Dupa un timp, frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad. In zona atacata fibrele se deterioreaza, devin fragile, iar tulpina se rupe. In puful format la suprafata tulpinii se formeaza sclerotii ciupercii sub forma unor corpuri mici, tari, de culoare neagra.

Metode de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor umede;
  • folosirea de samanta santoasa;
  • evitarea plantelor premergatoare predispuse la atacul de putregai alb;
  • rotatia corecta a culturilor; canepa poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani;
  • in fazele de vegetatie avansate nu se aplica fungicide.
septorioza-canepa
Septorioza (Septoria cannabis)

Boala ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe frunze apar pete mici, rotunde, la inceput cenusii. Boala evolueaza, iar petele capata o culoare galbuie, fiind marginite de un inel de culoare rosiatica. In centrul petelor se formeaza numeroase puncte mici, de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate se usuca si cad. Boala este favorizata de vremea calda si umeda. Aceasta boala poate degrada calitatea fibrelor.

Metode de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
didymela
Patarea bruna a frunzelor (Didymella cannabis)

Pe frunze apar pete mici care se extind si ajung sa masoare pana la 1.5 cm. Culoarea initiala a petelor este bruna, apoi acestea devin albicioase si sunt inconjurate de un inel brun. Tesuturile atacate se desprind si cad, imprimand frunzei un aspect ciuruit.

Metode de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Arsura frunzelor (Mycosphaerella cannabis)

Ciuperca isi face aparitia pe frunze si pe tulpini prin pete circulare, de culoare bruna. Atunci cand boala evolueaza, petele se albesc si inconjoara tulpina. In dreptul acestor pete se formeaza fructificatiile ciupercii. Aceasta ciuperca nu produce pagube insemanate, dar in combinatie cu alte boli, poate determina scaderea productiei de fibra si seminte.

putregaiul-cenusiu
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Atacul se manifesta pe tulpina, la o distanta fata de sol de aproximativ 40-50 cm. Boala ataca preponderent plantele de sex masculin. Pe tulpina si pe frunze apar pete alungite la suprafata carora se dezvolta un mucegai cenusiu. Cu timpul, tesuturile atacate se albesc, crapa si se exfoliaza. Plantele atacate se recunosc dupa varful vestejit.

Metode de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor umede;
  • folosirea de samanta santoasa;
  • evitarea plantelor premergatoare predispuse la atacul de putregai cenusiu;
  • rotatia corecta a culturilor; canepa poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani;
  • in fazele de vegetatie avansate nu se aplica fungicide.

Principalii daunatori ai canepii

paduchi-lanos
Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)

Dezvolta mai multe generatii pe an si colonizeaza partile aeriene ale plantelor. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor. In urma atacului, tesuturile se atrofiaza si in final se usuca. Acesta specie poate transmite o serie de boli.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
afide
Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)

Poate provoca pagube insemnate. Acesta insecta este polifaga si ataca mai multe specii de plante. Atacul se prezinta sub forma de colonie pe partile aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, canepa nu se mai dezvolta normal, iar in final plantele se usuca.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
paduchi-testosi
Paduchele testos (Parthenolecanium corni)

Adultii si larvele colonizeaza partile aeriene ale plantei. Acestia se hranesc cu sucul celular, iar in urma atacului plantele nu se mai dezvolta normal si se usuca. Este o specie greu de combatut deoarece corpul lor este acoperit cu un scut subtire de ceara (carapace).

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
musculita-alba
Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Adultii au corpul acoperit cu o substanta ceroasa de culoare alba si au aspect prafos. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor producand dereglarea proceselor fiziologice ale plantei. In caz de atac sever, plantele se pot usca complet.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
acarieni
Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae)

Acesta ierneaza in stadiul de femela fecundata sub resturile de la suprafata solului. Femelele formeaza o panza specifica ce inconjoara tulpina, apoi incep sa depuna ouale. Larvele si adultii inteapa si sug sucul celular al plantelor atacate. In urma atacului dezvoltarea plantei este incetinita. De asemenea, acest daunator poate transmite o serie de boli.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
tripsi1
Tripsi (Thrips sp.)

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea in crestere a plantelor.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
purice-canepa
Puricele canepii (Psylliodes attenuata)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale. Adultii apar primavara cand temperaturile depasesc 8° C. Aceasta specie produce pagube si la cultura de hamei. In cazul unui atac sever, cultura este compromisa. Larvele apărute se dezvoltă în rădăcini, săpând mici galerii superficiale, astfel creand porti de intrare a ciupercilor fitopatogene in planta.

Masuri de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.
molie-canepa
Molia canepii (Grapholita delineana)

Acesta specie a fost semnalata prima data in Romania in anul 1962 si provine din schimbul de seminte dintre tara noastra si Coreea, China si Japonia. Are trei generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos sub resturile vegetale de la suprafata solului sau in sol. Poate distruge cultura in proportie de pana la 70 %. Este o specie monofaga si se hraneste cu toate partile aeriene ale plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca inainte de infiintarea culturii;
  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • Acarianul rosu comun se hraneste cu ouale acestei specii;
  • efectuarea tratamentelor utilizand insecticide specifice.

Vrei să afli și mai multe

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor