Vinete, informatii despre boli, daunatori si tratamente

Vinetele (Solanum melongena) fac parte din familia Solanaceae. Sunt cultivate pentru frunctele lor. Plantele de vinete sunt originare din India, de unde s-au raspandit Europa si in America. Initial, oamenii au fost reticenti fata de aceasta planta datorita gustului amar al fructelor negatite. Dar din secolul XVIII si-a castigat popularitatea, in prezent fiind una din cele mai consumate legume. Vinetele au proprietati terapeutice si sunt recomandate in alimentatia persoanelor ce sufera de afectiuni ale ficatului, pancreasului sau ale inimii.

Principalele boli la cultura de vinete

VIROZE

Marmorarea si piticirea vinetelor (Eggplant mottled dwarf virus)

Frunzele plantelor afectate prezinta pete de decolorare, iar plantele au aspect marmorat. De asemenea, intreaga planta sufera o stagnare a cresterii insotita de rasucirea frunzelor. Fructele se deformeaza si pot prezenta diverse pete. Virusul este transmis de diferite insecte sau prin contactul direct dintre plante.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte;

Mozaicul castravetilor la vinete (Cucumber mosaic virus in eggplant)

Acest virus a fost indentificat pentru prima data pe plantele de castraveti, insa acesta ataca multe plante de cultura inclusiv vinetele. Primele simptome sunt reprezentate de aparitia unor pete de decolorare, ce evolueaza in arsuri dispuse paralel cu nervurile. Plantele produc o cantitate mica de fructe, ce prezinta pete sau dungi de culoare galbena. In caz de atac sever, plantele se pot ofili. Virusul este transmis de insecte (afide), iar pe timpul iernii rezista pe buruienile perene infestate.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte;
• distrugerea buruienilor din cultura si din aproprierea parcelelor;

MICOZE

Mana produsa de Phytophthora parasitica

Pe partea superioara a frunzelor de vinete apar pete mari de culoare galbena. Pe partea inferioara, in dreptul petelor, apare un puf albicios. In conditii de umiditate petele se extind si se unesc, iar frunzele se usuca. Transmiterea bolii este asigurata de sporii ciupercii ce sunt transportati de picaturile de apa si de vant.

Masuri de prevenire si combatere:

• aerisirea solariilor;
• evitarea irigarii prin aspersiune;
• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Antracnoza vinetelor produsa Colletotrichum melongena

Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe fructe a unor pete circulare de culoare bruna. Tesuturile atacate se scufunda si putrezesc. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• eliminarea fructelor atacate din cultura;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Caderea si putrezirea plantutelor produsa de Phythium spp.

Este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor de vinete. Se manifesta din stadiul de germinare si rasarire, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate. In caz de atac, tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun. Aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30 de grade Celsius si umiditate peste 90%.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva;
• dezinfectia substratului si tratarea semintelor inainte de semanat;
• evitarea udarii in exces;
• tratamente cu fungicide specifice.

Alternarioza produsa de Alternaria dauci

Pe frunzele plantelor de vinete atacate apar pete mari, circulare, de culoare bruna pe suprafata carora apar cerculente concentrice. Tesuturile afectate se usuca si se desprind de pe planta. Pe fructe pot aparea pete mari, in zona carora tesutul se scufunda. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului, iar in timpul vegetatie raspandirea se realizeaza prin sporii transportati de vant si apa.

Masuri de prevenire si combatere:

• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• evitarea irigarii prin aspersiune;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Ofilirea vinetelor produsa de Fusarium oxysporum si de Verticillium albo-atrum

Primele simptome apar odata cu primele fructe. Frunzele de la baza plantei se ingalbenesc si ofilesc, dupa care se usuca si cad. Fructele se zbarceasc si nu mai pot fi valorificate. Sistemul radicular al plantelor afectate este brunificat si prezinta crapaturi. Prin efectuarea unor sectiuni prin tulpina se poate observa brunificarea vaselor conducatoare. Ciuperca traieste mult timp pe resturile vegetale ale plantelor afectate si sol.

Masuri de prevenire si combatere:

• rotatie corecta a culturilor (vinetele nu pot sa revina pe acelasi teren decat dupa 4 ani);
• irigare rationala;
• fertilizare echilibrata;
• tratamente chimice aplicate la sol cu fungicide specifice.

Cercosporioza produsa de Cercospora melongenae

Pe frunzele de vinete apar pete mici, circulare, de culoare cafenie, inconjurate de o bordura fina de culoare bruna. Zonele afectate se scufuda usor in tesut. Boala se poate confunda cu mana, dar in cazul cercosporiozei nu este prezent puful de pe fata inferioara a frunzelor. Ciuperca se raspandeste prin spori. Acestia rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si produc infectii in anii urmatori. Temperaturile ridicate si prezenta picaturilor de apa pe frunze, favorizeaza aparitia acestei boli.

Masuri de prevenire si combatere:

• rotatia corecta a culturilor;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• evitarea irigarii prin aspersiune;
• adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Fainarea produsa de Leveillula taurica

Ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei, dar simptome evidente se obseva pe frunze. Atacul incepe pe frunzele bazale care se acopera cu o pasla alba miceliara. Tesuturile afectate se brunifica, iar frunzele se usuca in intregime. Plantele atacate formeaza un numar mic de fructe, ce ajung la maturitate foarte greu. Ciuperca produce pagube insemnate in culturile de vinete din spatiile protejate. Pe timpul iernii, sporii ciupercii rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului. In timpul vegetatie transmiterea infectiei este asigurata de sporii transportati de picaturile de apa.

Masuri de prevenire si combatere:

• evitarea irigarii prin aspersiune;
• eliminarea plantelor din cultura;
• aerisirea solarului;
• fertilizare echilibrata;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea

Acesta ciuperca ataca vinetele cultivate in camp si in spatiile protejate, numai in conditii de luminozitate scazuta si umiditatea atmosferica ridicata. Simptomele acestei boli poti fi observate pe tulpini, petiolul frunzelor, pe flori, pe fructe si pe frunze. La baza tulpinilor apar zone de culoare bruna, usor scufundate in tesut. Zonele atacate se acopera de un puf cenusiu, iar in final sunt distruse si planta se ofileste. Florile atacate putrezesc si se acopera cu un puf cenusiu. Daca umiditatea se mentine ridicata, boala ataca fructele aproape coapte in zona coditei (peduncul). Apar pete apoase, ce se acopera cu un puf cenusiu. In urma atacului, fructele sunt distruse. Ciuperca traieste pe resturile vegetale de la suprafata solului, iar sporii acesteia sunt trasportati pe plantele sanatoase de curentii de aer si de picaturile de apa.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor atacate din cultura;
• strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• aerisirea solarului;
• irigare rationala;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Principalii daunatori la cultura de vinete

Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa)

Are un regim de hrana omnivor, hranindu-se cu substrat vegetal, prada vie (rame si diverse larve) sau cu cadavre de insecte. Daunele produse sunt directe, prin roaderea sistemului radicular al plantelor. Acestea scot la suprafata solului semintele incoltite sau plantele tinere. Plantele atacate se vestejesc si se apleaca pe sol.

Combatere:

• insecticide aplicate pe sol;
• dezinfectia solului cu produse specifice;

Nematozii

Sunt viermi microscopici ce ataca majoritatea speciilor legumicole. Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular al plantelor si se stabilesc in vasele conducatoare. In timpul hranirii secreta o toxina ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca.

Metode de combatere:

• rotatia corecta a culturilor;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• dezinfectia solului cu produse specifice.

Tripsii 

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura. Aceastia colonizeaza varfurile de crestere, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si piticirea plantelor. Tripsii transmit o serie de viroze.

Combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;
• utilizarea capcanelor atractante;

Afidele

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora spontana, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele se hranesc cu sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, pot conduce la moartea plantei.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;
• utilizarea capcanelor atractante;

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Daunatorul se dezvolta in conditii de sera tot timpul anului, iar in camp numai in perioada de vara. In sera poate dezvolta 3-6 generatii, atunci cand conditiile sunt favorabile. Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii. In urma atacului, frunzele se etioleaza, se usuca si cad.

Combatere:

• distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii;
• dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
• tratamente cu insecticide specifice;
• utilizarea capcanelor atractante;

Omida fructificatiilor (Helicoverpa armigera)

Este o specie polifaga, ce ataca peste 120 de specii. Insecta ataca legumele cultivate in spatiile protejate, dar si cele cultivate in camp. Molia dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca nimfa in sol. Larvele rod epiderma frunzei, iar apoi patrund in fruct unde consuma pulpa si semintele. Fructele nu se mai pot consuma datorita excremetelor din interior. O larva poate distruge chiar si 10 fructe.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Acarieni

Sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular al plantelor. In urma atacului, frunzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

• tratamente chimice cu acaricide;

Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Dezvolta 1-3 generatii pe an, in functie de conditiile de mediu. Ierneaza ca adult in sol, unde se retrage, incepand din a doua jumatate a lunii septembrie la adancimi de 10-15 cm. Adultii rod frunzele, producand perforatii neregulate pe suprafata limbului si in final, chiar scheletuirea acestora. Un adult poate consuma, in numai 2-3 zile, intreaga suprafata foliara a unei vinete. Larvele tinere perforeaza frunzele sub forma unor mici orificii, iar pe masura ce inainteaza in varsta, rod frunzele in intregime, uneori chiar si lastarii.

Metode de combatere:

• rotatia corecta a culturilor (vinetele pot reveni pe acelasi teren dupa 4 ani);
• tratamente chimice cu insecticide specifice;

Purici de plante

Sunt specii polifage ce ataca un numar mare de plante. Adultii apar primavara devreme, iar dupa o hranire suplimentara depun ponta in sol, in apropierea vinetelor. Adultii ataca frunzele, rod tesuturile, iar frunza capata un aspect ciuruit.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice.