Telina, informatii despre boli, daunatori si tratamente
Publicat pe: 15 ianuarie 2014 Modificat pe: 28 iunie 2024

Individ din populația generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuință și anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiții de expunere care pot fi controlate.
Persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, în timpul activităților profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și angajați independenți din diferite sectoare.
Persoane care dețin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, conform art. 1 alin. (3) lit. 1. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.
Telina (Apium graveolens) este o specie legumicola ce face parte din familia Apiaceae (Umbeliferae), fiind cultivata pentru frunzele si radacinile sale. Este o specie usor de cultivat si bine adaptata conditiilor climatice, fiind insa atacata de cativa agenti patogeni. In tara noastra se cultiva pe suprafete restranse, dar este o cultura cu potential mare de productie.
Principalele boli intalnite la telina
VIROZE
Mozaicul la telina produs de Cerely mosaic virus
Plantele atacate prezinta frunze deformate si au talia redusa. De asemenea, acestea prezinta pete de decolorare in zona nervurilor. Pe parcursul vegetatiei virusul se transmite de la o planta la alta prin intermediul afidelor. Transmiterea de la un an la an se realizeaza prin semintele infectate.
Masuri de prevenire si combatere:
- utilizarea semintelor certificate, provenite din surse sigure;
- eliminarea plantelor atacate din cultura;
- distrugerea buruienilor;
- aplicarea de insecticide specifice pentru a tine sub control populatia de afide.
BACTERIOZE
Putregaiul umed produs de Erwinia carotovora
Boala isi face aparitia in verile racoroase si cu precipitatii abundente. In zona coletului apar pete umede, de culoare galben-bruna. Daca umiditatea ramane ridicata, petele se unesc si acopera intreaga radacina, aceasta transformandu-se intr-o masa bruna, mucilaginoasa. Bacteria patrunde in plante prin ranile cauzate de lucrarile de intretinere sau de insecte. Aceasta boala poate sa apara si in depozit, unde produce pagube insemnate.
Masuri de prevenire si combatere:
- rotatia corecta a culturilor;
- irigare si fertilizare rationala;
- sortarea radacinilor inainte de depozitare;
- cultivarea soiurilor rezistente;
- tratamente cu fungicide specifice.
MICOZE
Patarea alba (septorioza) produsa de Septoria apiicola
Este o boala foarte periculoasa, ce poate distruge in totalitate aparatul foliar al plantei. Atacul este favorizat de temperaturile cuprinse intre 18 si 20℃ si umiditate atmosferica ridicata. Pe frunze apar pete galben-brune, marginite de o bordura rosiatica. In conditii optime, boala evolueaza, petele se maresc, iar in centrul lor apar fructificatiile ciupercii. Simptomele bolii se pot manifesta pe tulpini, inflorescente sau chiar pe seminte. Trasmiterea se realizeaza prin semintele infectate si prin sporii ciupercii. Acestia rezista in timpul iernii pe resturile vegetale de la suprafata solului.
Masuri de prevenire si combatere:
- utilizarea semintelor certificate;
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- tratamente cu fungicide specifice.
Comandă produsele recomandate
Fainarea produsa de Erysiphe umbeliferarum
Pe frunzele plantelor atacate apare un miceliu de culoare alba sau cenusie, cu aspect prafos. Ulterior, pe tesuturile afectate se formeaza niste puncte mici, negre, reprezentate de frunctificatiile ciupercii. Aceasta boala isi face aparitia, cu precadere, in anii caldurosi si secetosi. Raspandirea bolii se realizeaza prin vectori (unelte, apa, vant etc.), care transporta sporii ciupercii de pe plantele bolnave pe cele sanatoase. Pe timpul iernii, ciuperca rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.
Masuri de prevenire si combatere:
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- rotatia corecta a culturilor;
- evitarea irigarii prin aspersiune;
- tratamente cu fungicide specifice.
Comandă produsele recomandate
Putregaiul alb produs de Sclerotinia sclerotiorum
Boala este raspandita in toate culturile de radacinoase, dar cele mai mari pagube le produce in depozite. Boala isi face aparitia cand vremea este umeda si calduroasa. In zona coletului apare un puf de culoare alba, ce reprezinta miceliul ciupercii, iar in conditii optime, intreaga planta poate fi distrusa. Ulterior, pe miceliul ciupercii se formeaza sclerotii de culoare neagra, ce reprezinta organele de rezistenta ale ciupercii si asigura transmiterea bolii de la un an la altul. In depozit boala se raspandeste prin contactul direct dintre plantele atacate si cele sanatoase.
Masuri de prevenire si combatere:
- rotatia corecta a culturilor;
- strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- sortarea radacinilor inainte de depozitare;
- tratamente cu fungicide specifice.
Comandă produsele recomandate
Cercosporioza produsa de Cercospora apii
Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare cafenie, usor scufundate in tesut si inconjurate de o bordura fina, de culoare bruna. Boala se poate confunda cu mana, dar in cazul cercosporiozei nu este prezent puful de pe fata inferioara a frunzelor. Ciuperca se transmite prin spori, ce rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si produc infectii in anii urmatori. Temperaturile ridicate si prezenta picaturilor de apa pe frunze favorizeaza aparitia acestei boli.
Masuri de prevenire si combatere:
- rotatia corecta a culturilor;
- cultivarea soiurilor rezistente;
- evitarea irigarii prin aspersiune;
- adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
- tratamente cu fungicide specifice.
Comandă produsele recomandate
Mana produsa de Peronospora umbellifarum
Pe partea superioara a frunzelor apar pete galbene, apoase, ce devin brune iar pe partea inferioara apare un puf cenusiu, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Aceasta boala poate duce intr-un timp scurt la defolierea plantei. Transmiterea se realizeaza prin samanta infectata si prin sporii ce rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.
Masuri de prevenire si combatere:
- rotatia culturilor;
- cultivarea soiurilor rezistente;
- evitarea irigarii prin aspersiune;
- adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
- utilizarea semintelor sanatoase, certificate;
- tratamente cu fungicide specifice.
Comandă produsele recomandate
Principalii daunatori intalniti la telina
Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma lineatum)
Are o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele, determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor si impiedica dezvoltarea plantelor.
Metode de combatere:
- fertilizare echilibrata;
- distrugerea buruienilor;
- tratamente cu insecticide specifice.
Afidele
Sunt specii polifage, ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea se dezvolta pe flora spontana, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Plantele atacate stagneaza, se ingalbenesc si devin sensibile la atacul ciupercilor. Hranirea afidelor cu sucul celular al plantelor este urmata de acoperirea frunzelor cu excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita “roua de miere”. Aceasta permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.
Metode de combatere:
- tratamente cu insecticide specifice;
- utilizarea capcanelor atractante.
Musca morcovului (Chamaepsila rosae)
Aceast daunator specific morcovului poate ataca si telina. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa pe resturile vegetale de la suprafata solului. Femelele depun ponta in sol in apropierea plantelor iar dupa eclozare larvele patrund in radacini, unde sapa galerii de hranire. Plantele atacate mor sau prezinta partea comestibila depreciata. In ranile produse de larve se pot instala microorganisme ce produc putrezirea tesuturilor.
Metode de combatere:
- distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- eliminarea plantelor atacate din cultura;
- tratamente in timpul vegetatie cu insecticide specifice.
Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica)
Acesta specie poate ataca pastarnacul, morcovul, telina dar si alte plante radacinoase. Daunatorul dezvolta o generatie pe an si ierneaza in radacinile de morcov, pastarnac, telina etc. Femelele depun ponta in sol, in apropierea radacinilor, iar dupa eclozare larvele patrund in radacini, unde sapa galerii in cilindrul central. Ca urmare a atacului, radacinile putrezesc. In cazul atacurilor severe, cultura poate fi afectata in proportie de 40 %.
Metode de combatere:
- strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
- rotatia corecta a culturilor;
- tratamente cu insecticide specifice la aparitia adultilor.
Musca telinei (Philophylla heraclei)
Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa, in sol. Adultii apar in luna mai si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele patrund in frunza, unde sapa galerii de hranire, iar ranile produse reprezinta porti de intrare pentru alti agenti patogeni.
Metode de combatere:
- strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
- rotatia corecta a culturilor;
- controlul periodic al culturilor;
- tratamente cu insecticide specifice.
Musca miniera (Liriomyza spp)
Este o specie polifaga, ce ataca aproape toate speciile de legume. Larvele rod frunzele sub forma unor galerii miniere insa atacul nu produce pagube insemnate.
Metode de combatere:
- tratamente cu insecticide specifice.
Comandă produsele recomandate
Nematozi
Sunt viermi microscopici, ce ataca majoritatea speciilor legumicole. Dezvolta numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular al plantelor si se stabilesc in vasele conducatoare iar in timpul hranirii secreta o toxina, ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca.
Metode de combatere:
- rotatia corecta a culturilor;
- cultivarea soiurilor rezistente;
- efectuarea dezinfectiei solului cu produse specifice.
Discuție nouă despre

citești și participi la discuții despre Telina, informatii despre boli, daunatori si tratamente
-
Discuții pe teme similare
64 urează frunze verziÎn luna ianuarie am livrat rapid: cele mai recente rezultateÎnțelegem importanța primirii comenzilor dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil. Prin urmare, echipa noastră depune toate eforturile pentru a procesa și expedia comenzile cât mai rapid posibil. ... mai multFrunze verzi3 urează frunze verziCum protejam pomii si arborii impotriva inghetului de primavara?🌳Acum este momentul potrivit sa ne asiguram ca pomii fructiferi si arborii ornamentali sunt protejati impotriva inghetului tarziu de primavara. Pentru a face acest lucru, va recomandam aplicarea produsului Protekt... mai multFrunze verzi8 urează frunze verziCe supliment sa folosesc la telina?ce trb. sa folosesc pt cresterea radacinii si frunzei la telina?CiteșteSfatul specialistului
Frunze verzi
Vrei să afli și mai multe?
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.