Fasole, informatii despre boli, daunatori si tratamente

Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o planta leguminoasa agatatoare, anuala, originara din America Centrala si de Sud. In Europa a fost adusa in secolul al XVI-lea de catre spanioli si portughezi. La noi in tara, plantele de fasole se cultiva din secolul al XVIII-lea in zonele de campie si colinare. In cultura se disting doua varietati, ce cuprind plante cu crestere nedeterminata (agatatoare) si plante cu crestere determinata (tufa). Este o planta foarte populara si este utilizata pe scara larga in alimentatie, fiind o importanta sursa de proteine, vitamine (A, B6, C, K), calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu.

Principalele boli ale fasolei

VIROZE
Mozaicul galben al fasolei (Bean yellow mosaic virus)

Se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, de culoare galbena, dispuse in special in apropierea nervurilor. In cazul soiurilor sensibile, zonele ingalbenite cuprind in intregime frunzele, plantele atacate sunt slab dezvoltate si formeaza pastai mici. Virusul este transmis de afide.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de samanta sanatoasa si certificata;
• distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• eliminarea plantelor afectate din cultura;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

Mozaicul comun al fasolei (Bean common mosaic virus)

Simptomele bolii isi fac aparitia la temperaturi de 18-36℃. Pe frunzele atacate apar pete de culoare verde deschis sau mate, in contrast cu tesut verde. Plantele raman mici, au inflorire slaba si formeaza pastai mici si deformate. Virusul este transmis de catre afide, prin polen sau prin intermediul echipamentelor de lucru.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de samanta sanatoasa;
• distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• eliminarea plantelor afectate din cultura;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

BACTERIOZE

Arsura comuna a fasolei (Xanthomonas campestris pv phaseoli)

Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand din momentul rasaririi si pana in momentul recoltarii (la boabe). Pe frunze apar pete colturoase, de culoare verde galbui, iar in conditii de umiditate ridicata, pe suprafata acestora apare exudatul bacterian. Pe tulpini, boala se manifesta prin aparitia unor dungi de culoare brun-roscata, urmata de uscarea tesuturilor. Ca urmare a infectiei, boabele raman mici, zbarcite si prezinta pete galbene, care ulterior se brunifica.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de samanta sanatoasa;
• distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru;

Arsura aureolata a fasolei (Pseudomonas syringae pv phaseolicola)

Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand din momentul rasaririi, pana in momentul recoltarii. Pe plantele de fasole afectate apar pete mici, necrotice, cu un contur galben. Bacteria este favorizata de umiditatea atmosferica mare. Plantele atacate raman mici, sunt ingalbenite si nu produc pastai.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de samanta sanatoasa;
• distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru;

MICOZE

Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemuthianum)

Boala se poate manifesta inca din stadiul de plantula, fiind favorizata in anii cu precipitatii in exces si temperaturi de 18-25℃. Pe cotiledoane apar pete mici, punctiforme, iar radacinile putrezesc. In cazul frunzelor mature, se pot observa brunificari ale nervurilor, pe partea inferioara a frunzelor. Portiunile atacate se usuca si se desprind de planta. Pe pastai apar pete eliptice, marginite de o bordura brun-rosiatica, iar in dreptul acestor pete, tesuturile sunt scufundate. Pastaile atacate sunt sterile sau formeaza boabe ce nu se pot consuma. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale si prin semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

• folosirea de samanta sanatoasa;
• rotatia culturilor (fasolea nu poate reveni pe acelasi teren decat dupa 3-4 ani)
• cultivarea soiurilor rezistente;
• distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus)

Atacul se observa primavara devreme, cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe ambele fete ale frunzei. In dreptul petelor apar fructificatiile ciupercii, sub forma unor spori de culoare bruna. Daca boala evolueaza, determina caderea prematura a frunzelor. La soiurile sensibile, atacul se poate manifesta si pe pastai, depreciind calitatea acestora. Ciuperca rezista pe resturile vegetale de pe suprafata solului, iar in timpul vegetatie raspandirea este asigurata de sporii ciupercii, purtati de vant, apa etc.

Masuri de prevenire si combatere:

• distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• rotatia culturilor de minimum 3 ani;
• cultivarea de soiuri rezistente;
• tratamente chimice cu fungicide specifice;

Vestejirea fuzariana a fasolei (Fusarium oxysporum f.sp. phaseoli)

La inceput este afectat sistemul radicular, ce putrezeste, se usuca, determinand astfel, staganarea cresterii, ingalbenirea, ofilirea si caderea frunzelor. Ulterior, urmeaza uscarea partiala sau totala a plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

• eliminarea plantelor afectate din cultura;
• utilizarea de samanta tratata;
• tratamente chimice in perioada de vegetatie cu fungicide specifice.

Fainare (Erysiphe-polygoni)

Boala poate afecta toate organele aeriene ale plantei (tulpina, frunze, lastari etc). Pe fata superioara a frunzelor apar pete de culoare bruna iar dupa aparitia sporilor, frunza devine prafoasa. Tesuturile atacate se necrozeaza si se desprind de pe planta.

Masuri de prevenire si combatere:

• cultivarea soiurilor rezistente;
• distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
• tratamente chimice cu fungicide specifice.

Principalii daunatori ai fasolei

Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus)

Este cel mai pagubitor daunator al fasolei. Adultii depun ponta pe pastaile plantei cand acestea sunt inca verzi, iar larvele patrund in boabele de fasole incomplet dezvoltate. In depozit, acestea se hranesc cu continutul boabelor (embrionul), in acest fel semintele fiind distruse in intregime. Boabele nu mai pot fi consumate si isi pierd facultatea germinativa.

Metode de combatere:

• tratamente in depozite cu produse specifice.

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Daunatorul se dezvolta in conditii de sera tot timpul anului, iar in camp numai in perioada de vara. Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii iar in urma atacului, frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad.

Metode de combatere:

• distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii;
• dezinfectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
• utilizarea capcanelor atractante;
• tratamente cu insecticide specifice;

Paianjenul (acarianul) rosu (Tetranychus urticae)

Prezinta 6-10 generatii pe an si ierneaza in stadiu de adult, mai ales ca femela (masculii fiind in general mai rari), sub scoarta exfoliata a pomilor, pe sub frunzele cazute, pe buruieni uscate sau in stratul superficial al solului. Frunzele atacate prezinta simptome specifice de puncte clorotice, determinate de acarieni in urma hranirii cu sucul celular al plantelor. In urma atacului, plantele stagneaza din crestere, frunzele se usuca, iar planta poate fi compromisa in totalitate, daca nu se intervine la timp cu tratamente chimice.

Metode de combatere:

• tratamente cu acaricide;

Afidele

Sunt specii polifage, ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora spontana, iar apoi de deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Plantele atacate stagneaza, se ingalbenesc si devin sensibile la atacul agentilor patogeni. Hranirea afidelor cu sucul celular al plantelor este urmata de acoperirea frunzelor cu excrementele dulci ale acestora, formand asa-numita “roua de miere”, ce permite instalarea ciupercilor saprofite si formarea fumaginei.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;
• utilizarea capcanelor atractante;

Fluturele caramiziu al scaietilor (Vanessa cardui)

Este o specie polifaga, ce poate dezvolta 3 generatii pe an, in conditiile tarii noastre. Adultii depun ponta pe partea superioara a frunzelor, iar dupa eclozare, larvele se hranesc pe frunze si pot provoca defolierea plantelor.

Metode de combatere:

• tratamente cu insecticide specifice;