Agris, informatii despre tratamente, boli si daunatori

Publicat pe: 25 august 2017 Modificat pe: 28 iunie 2024

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Agrisul (Ribes uva-crispa) se intalneste in flora spontana din Europa, Asia si America de Nord si Centrala. In Romania este intalnit indeosebi in ferme de productie si statiuni de cercetare. Zonele de productie cele mai propice sunt judetele Baia Mare, Salaj, Cluj, Mures, Timis. Avand o adaptabilitate buna in orice zona, plantele de agris se poate cultiva si in alte judete.

Fructele de agris sunt cunoscute pentru continutul lor bogat in vitamine si efectele lor benefice asupra sanatatii. Pot fi consumate in stare proaspata sau ca ingredient in prepararea gemurilor, dulceturilor, deserturilor si sucurilor racoritoare. Se pot conserva sub forma de fructe uscate sau gemuri si dulceturi.

Principalele boli la cultura de agris

Fainarea americana a agrisului si coacazului (Sphaerotheca mors-uvae)

fainare-agris-tratamente

Ciuperca paraziteaza frunzele, lastarii tineri si fructele. Simptomele pe frunze apar sub forma unor  pete albicioase, formate din miceliul ciupercii si sunt vizibile pe ambele fete ale frunzei. Frunzele atacate raman mici iar in momentul formarii conidiilor, pasla miceliana capata un aspect prafos. Atacul determina deformarea si caderea frunzelor si dezvoltarea anormala a plantei. De asemenea, este afectata rezistenta la ger a tulpinilor.

Atacul pe lastari se manifesta spre sfarsitul primaverii, incepand cu luna mai, sub forma unei pasle miceliene prafoase ce inconjoara lastarii pe portiuni de diferite marimi. Cu timpul, pasla miceliana de pe lastari se brunifica. O dauna importanta produsa de fainare este impiedicarea diferentierii mugurilor de rod pentru anul urmator.

Fructele tinere se innegresc si se zbarcesc iar fructele mai mari prezinta pete pasloase, albicioase la inceput, ce devin cenusii-brune. In dreptul petelor, tesuturile se necrozeaza si fructul este cuprins de un mucegai umed sau uscat, in functie de umiditatea atmosferica.

Transmitere si raspandire

Iernarea ciupercii se realizeaza prin miceliul localizat in lastari si muguri sau prin cleistotecii ciupercii (fructificatiile ciupercii). Aceasta boala este mult favorizata de excesul de umiditate si de prezenta sporilor purtati de curentii de aer.

Masuri de prevenire si combatere

Pentru prevenirea aparitiei patogenului se recomanda ca materialul saditor sa fie plantat la distante corespunzatoare in vederea unei bune aerisiri a tufelor. Se aplica lucrarile de taiere si se mentine cultura libera de buruieni. Este indicat ca materialul saditor utilizat sa fie rezistent la fainare (soiurile: Black Down, Tsema, Kantata, Victoria, Meitgo, Slitsa, Record 35). Se tine cont de eventualele atacuri din anii precedenti si se efectueaza preventiv tratamente cu fungicide o data la 7-10 zile.

In plantatiile afectate de acesta ciuperca, se recomanda ca lastarii atacati sa fie taiati si distrusi prin ardere iar frunzele indepartate sau ingropate sub aratura adanca. Se aplica tratamente si in perioada de repaus cu produse specifice.

Pentru combaterea fainarii americane la agris in vegetatie, se recomanda aplicarea fungicidelor specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Fainarea europeana a agrisului

Este produsa de ciuperca Microsphaera grossulariae, fiind mai putin raspandita si mai putin daunatoare in comparatie cu fainarea americana.

fainarea-europeana-a-agrisului

Atacul este asemanator cu cel al fainarii americane, cu diferenta ca petele albicioase nu devin cenusii-brune iar cleistotecii apar foarte rar.

In timpul vegetatiei ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor iar de la un an la altul aceasta persista prin miceliul de rezistenta de sub solzii mugurilor.

Masurile de prevenire si combatere aplicate impotriva fainarii americane sunt valabile si impotriva fainarii europene.

Antracnoza agrisului

Este produsa de ciuperca Pseudopeziza ribis fiind o boala des intalnita in plantatiile de agris si coacaz si poate produce desfrunzirea masiva a acestor plante, cultivate in regiunile umede, cu veri mai racoroase.

antracnoza-simptome-frunza-agrisul

Simptome

Ciuperca ataca in special frunzele si mai rar lastarii si fructele. Frunzele atacate prezinta numeroase pete circulare de 1-2 mm diametru si culoare brun-roscata. Tesutul din centrul petelor se brunifica si ciuperca formeaza spori. Petele se intind, se pot uni, ducand la ingalbenirea frunzelor si caderea in masa a acestora. Arbustii pot ramane desfrunziti chiar in luna august.

Atacul pe lastari se prezinta sub forma unor pete alungite, brunii, la nivelul scoartei, ce evolueaza in mici cancere deschise. Atacul pe fructe apare rar si duce la zbarcirea si caderea acestora.

Atacul pe fructe apare rar si duce la zbarcirea si caderea acestora. Plantele atacate nu mai fructifica normal iar rezistenta lor la ger este scazuta.

Transmitere si raspandire

Boala este favorizata de temperaturi de 15-25ºC si umiditate ridicata, fiind mai frecventa in regiunile bogate in precipitatii. Sporii formati pe tesuturile parazitate asigura raspandirea bolii.

Patogenul ierneaza fie sub forma de spori, ce sunt rezistenti la temperaturi scazute, fie sub forma de miceliu in scoarta sau in frunzele cazute. Primavara se vor forma fructificatiile cu spori ce vor asigura infectiile primare.

Masuri de prevenire si combatere

Se recomanda mentinerea igienei culturale prin indepartarea lastarilor atacati ce se vor arde si prin efectuarea de araturi adanci care sa incorporeze la adancime frunzele afectate.

Soiuri rezistente la atacul antracnozei: Kantata, Crusader, Lissil, Westra, Iuvigo, Tenah.

Se efectueaza tratamente in repaus cu produse cuprice, pana in momentul umflarii mugurilor. In perioada de vegetatie, se efectueaza tratamente cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Rugina agrisului si coacazului 

Este produsa de ciuperca Cronartium ribicola iar in prezent, este intalnita in toate zonele in care agrisul se gaseste in flora spontana sau cultivat si unde pinul (Pinus strobus) se afla in apropiere, pe frunzele si ramurile caruia se formeaza sporii ciupercii.

rugina-agris-simptome

Simptome

Prezenta pinului in apropierea culturilor de agris conduce la infestarea usoara a acestora cu rugina. Pe frunzele si ramurile pinului se formeaza sporii galbeni ce sunt usor transportati de catre insecte, la distante mari. Vantul transporta sporii la distante relativ mici. Pinul este afectat de prezenta ciupercii, scoarta ramurilor prezentand basicari pronuntate si aspect canceros. Ramurile atacate se usuca.

Plantele de agris atacate de rugina prezinta numeroase pete galbene pe partea superioara a limbului foliar. Pe partea inferioara ciuperca formeaza vezicule brunii ce reprezinta sporii de vara. Frunzele atacate se ingalbenesc si cad iar lastarii raman desfrunziti prematur si nu se lignifica suficient, degerand peste iarna. Fructele raman mici si nu se matureaza normal.

rugina-pinului-agris

Transmitere si raspandire

Sporii ce se produc vara conduc la raspandirea infectiei si transmiterea ei in anul urmator. Dupa iernare, sporii de rezistenta germineaza si infecteaza pinul, pe care ciuperca formeaza alte generatii de spori.

Masuri de prevenire si combatere

Plantatiile de agris se vor amplasa la distante cat mai mari de masivele de pin. Pentru protejarea pepinierelor de pin, se va avea in vedere ca in apropiere sa nu existe plante de Ribes sp.

Dintre soiurile de agris rezistente la rugina, amintim: Crusader, La Fouge, Invigo, Lissil, Rosii de Versaille, Kantata.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Septorioza (Mycosphaerella ribis)

Simptomele sunt asemanatoare cu cele ale antracnozei, cu diferenta ca petele prezinta centrul mai deschis la culoare. Patogenul ierneaza in frunzele cazute pe sol.

septorioza agris si coacaz

Masuri de prevenire si combatere

Pentru reducerea riscului de aparitie a bolii, se recomanda plantarea la distante corespunzatoare si distrugerea buruienilor in vederea reducerii umiditatii la nivelul frunzelor, conditii ce favorizeaza ciuperca.

Principalii daunatori ai culturii de agris

Cotarul agrisului (Abraxas grossulariata)

cotarul agrisul fluture

Este un daunator raspandit in tara noastra in culturile de agris.

Descriere. Adultul este un fluture cu aripile alb-galbui, ce prezinta multe pete negre dispuse transversal. Larva este alba, prezinta pete negre pe partea dorsala si dungi portocalii pe partile laterale. Corpul are 3-4 cm lungime, capul si picioarele negre. Ouale au forma oval-alungita si culoare galbena-deschisa. Dupa eclozarea oualor, la aproximativ 3 saptamani, apar larvele care se hranesc cu frunzele arbustului.

Biologie. Cotarul agrisului are o generatie pe an si ierneaza ca larva de prime varste in cuiburi confectionate din frunze si fire de matase sau sub frunze. Primavara, larvele se hranesc cu muguri si frunze si pot ataca si inflorescentele. In iunie, larvele se retrag pentru impupare si in iulie-august apar adultii. Dupa imperechere, femela depune aproximativ 230-280 de oua pe partea inferioara a frunzelor de agris si coacaz, de-a lungul nervurilor. Dupa incubatie, ce dureaza 16-18 zile, apar larvele ce se hranesc timp de cateva saptamani dupa care se retrag pentru a hiberna.

cotar-agris-tratamente

Mod de atac. Pagubele sunt produse de larve, care ataca frunzele de agris si coacaz. In urma unui atac puternic se produce defolierea completa a tufelor, cu influente majore asupra productiei.

Masuri de prevenire si combatere

Se recomanda strangerea frunzelor toamna si distrugerea lor prin ardere pentru a reduce numarul larvelor hibernante. Tratamente chimice se fac la avertizare.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Sfredelitorul tulpinilor (Synanthedon tipuliformis)

sfredelitorul tulpinilor adult-agrisul

Este raspandit in toate zonele de cultura ale coacazului si agrisului, fiind cel mai pagubitor daunator al acestor culturi.

Descriere. Adultii sunt fluturi ce prezinta corpul albastru-metalic, cu 3 inele galbene si o coada sub forma de  evantai. Aripile sunt transparente, cu varful intunecat. Larvele sunt alb-galbui, cu capul cafeniu si prezinta 3 perechi de picioare.

Biologie. Acest daunator are o generatie pe an si ierneaza ca larva in galeriile facute la baza tufei. Primavara, larvele se transforma in clisalide, urmand ca in luna mai sa apara primii fluturi. Dupa copulatie si depunerea oualor, in perioada dezvoltarii fructelor, apar larvele. Acestea patrund in lastari, pe la baza mugurilor, si se hranesc cu maduva acestora si o parte din lemn. In perioada caderii frunzelor, larvele coboara la baza lastarilor pentru iernare.

Mod de atac. Larvele sunt cele pagubitoare, hranindu-se cu maduva tulpinilor si lastarilor si o parte din lemn. Plantele atacate au lastarii si tulpinile uscate iar in cazul unui atac puternic, tufa se usuca.

Masuri de prevenire si combatere

Se recomanda strangerea si distrugerea lastarilor atacati pentru reducerea rezervei biologice a daunatorului. Pentru combaterea adultilor, se recomanda 1-2 tratamente.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Afide (Cryptomyzus ribis)

Prezenta atacului afidelor este semnalata de frunzele deformate din varful lastarilor, deformari ce capata culoare rosietica sau galbena. Sub aceste deformari se gasesc colonii de afide de culoare galben pal. Aceste afide incep atacul primavara tarziu iar vara apar formele aripate care asigura raspandirea si pe alte plante. Primavara ouale vor ecloza iar pe partea inferioara a frunzelor se vor forma din nou colonii de afide.

viespea-neagra-agris

Viespea galbena a agrisului (Nematus ribesii, Nematus leocotrochus si Pristiphora appendiculata)

Cele 3 specii de viespi ataca culturile de agris si coacaz primavara si vara. Pot avea 1-4 generatii pe an si ierneaza sub forma de larva intr-un cocon, in sol. Perioada in care sunt cele mai active este aprilie-septembrie. Dupa inperechere, femelele depun ouale pe partea inferioara a frunzelor.

Larvele sunt cele daunatoare, hranindu-se cu frunzele arbustilor si ducand la defolierea acestora. Rezistenta si productia acestor plante scade semnificativ.

Alege planta sau dăunătorul
pentru a putea posta sau căuta în comunitate
Caută
trandafiri-sfaturi-ingrijire
Trandafiri
Muscata
Cires
scapa-de-gandaci-de-bucatarie
Gandaci de bucatarie
magnolia-sfaturi-ingrijire
Magnolia
platan-sfaturi-ingrijire
Platan
ingrijire-plante-ornamentale-de-exterior
Plante Ornamentale de Exterior
Mar
Kalanchoe
morcov-cultivare-ingrijire
Morcov
Gazon - peluze
prunus-laurocerasus-sfaturi-ingrijire
Laurocires
Cactusi
hortensia-sfaturi-ingrijire
Hortensia
Yucca
Dieffenbachia
brad-sfaturi-ingrijire
Brad
tomate-cultivare-ingrijire
Tomate, Rosii

Discuție nouă despre

Despre Alege
în Comunitatea Botanistii poți să:
desen discutie 2 oameni

citești și participi la discuții despre Agris, informatii despre tratamente, boli si daunatori

Scrii o postare nouă:
Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile