Topinambur, cum sa plantezi si sa ingrijesti aceasta leguma

Topinamburul (Helianthus tuberosum) este o leguma ce face parte din familia Asteraceae. Se cultiva pentru tulpinile sale subterane care au un continut ridicat in nutrienti. Acestea contin inulina, zaharoza, levulina, proteine, saruri minerale, etc. De asemenea, acesta leguma se utilizeaza in furajarea animalelor si in industria alcoolului. Topinamburul se presupune a fi originar din zona Americii de Nord, dar a fost descoperit si in sud – estul Canadei. Este o planta populara in centrul si vestul europei, fiind cultivata intensiv. In Romania planta se gaseste in gradinile de legume ale gospodarilor.

Particularitati biologice: Fiind o planta perena, aceasta dezvolta in sol tulpini subterane denumite rizomi. Sistemul radicular este bine acorat in sol, atingand lungimi de 80 cm. Pe rizomi se prind radacini fibroase, insotine de ramificatiile secundare ce asigura absortia apei si sarurilor minerale. De asemenea, aceasta specie poate forma si tuberculi prin ingrosarea stolonilor porniti din tulpina. Tulpina este inalta de pana la 3 metri, aspra si ramificata. Frunzele au forme diferite: Cele din partea superioara sunt ovat lancilate, iar cele din partea inferioara sunt ovat cordate. Florile sunt mici si galbene, asemanatoare cu cele de floarea soarelui. Fructele sunt lungi de 5 – 6 mm, de culoarea cenusie si prezinta puncte de culoare mai inchisa.

Cerinte fata de clima si sol: Este o specie rezinstenta la temperaturile scazute, chiar si partile aeriene pot rezista la temperaturi de pana la – 6 grade Celsius. In timul verii isi regleaza procesele metabolice astfel incat poate suporta canicula si perioade scurte de seceta. Poate valorifica rezervele de apa din partea inferioara a profilului de sol datorita sistemului radicular bine dezvoltat. Ca orice alta planta cultivata pentru partile subterate, prefera solurile usoare, cu o textura nisipo – argiloase sau nisipo – lutoase.

Tehnologia de cultura a topinamburului:

Rotatia. Se recomanda rotatia de patru ani. Cele mai bune premergatoare pentru topinambur sunt: gramineele, cereale paioase, trifoiul, lucerna, leguminoase anuale, porumb, varzoase, in, radacinoase sau plante bulboase.

Lucrarile solului. Dupa eliberarea terenului se realizeaza o lucrare cu grapa cu discuri pentru distrugerea buruienilor si resturilor vegetale. Aratura se efectueaza imediat, la adancimea de 28-30 cm. In cazul solurilor compacte sau grele se poate executa scarificarea terenului (tasarea solului reduce considerabil productia). Dupa lucrarea de arat sau scarificat se realizeaza nivelarea terenului. Aceasta operatiune influentand pozitiv calitatea lucrarilor urmatoare (plantat, erbicidat, etc). Primavara se poate realiza o erbicidare cu Dual Gold sau Roundup. Pregatirea terenului pentru plantat se realizeaza la adancimea de 14-18 cm, cu ajutorul combinatorului sau a motocultorului/ Gunoiul de grajd se poate aplica in doze de 20-30 t/ ha. Cele mai bune rezultate se obtin prin fertilizarea organo-minerala.

Materialul de plantat si plantarea: Se recomanda folosirea de material sanatos, fara boli si daunatori. Se folosesc tuberculi sanatosi liberi de boli sau daunatori. Acestia se pot planta sectionati sau intregi. Plantarea se realizeaza primavara se recomnada respectarea urmatoarei scheme: 80 cm distanta intre randuri si 50 cm distanta intre plante pe rand. Adancimea de plantare este de 10 – 15 cm. Este foarte importanta respectatea schemei de plantare pentru ca partile aeriene ale topinamburului se dezvolta luxuriant si au nevoie de spatiu.

Combaterea buruienilor: Se poate realizeaza macanic prin 2 – 3 prasile. Se recomanda afanarea superficiala a solului (5 – 6 cm) si realizarea unui musuroi in jurul fiecarei plante.

Combaterea bolilor si daunatorilor: Pentru informatii despre bolile si daunatorii topinamburului, precum si despre combaterea lor click aici.

Irigarea si fertilizarea: Aceasta specie suporta bine perioadele secetoase, dar pentru a obtine productii bune trebuie sa aplicam irigatii. In functie de conditiile de mediu se pot aplica 2 – 3 udari cu norme de 300 – 350 metri cubi/ ha. Se poate folosi irigarea prin picurare. Acesta metoda de irigare este mai economica, este usor de utilizat, nu afecteaza plantele, iar terenul ramane accesibil. Sistemul radicular al plantei valorifica bine rezerva de nutrienti a solului precum si gunoiul de grajd aplicat la pregatirea terenului. Pe perioada de vegetatile se pot aplica ingrasaminte chimice complexe (NPK), precum si ingrasaminte foliare.

Recoltarea: La sfarsitul toamnei tulpinile aeriene ale plantelor se scurteaza la aproximativ 30 cm pentru a usura recoltare. Recoltarea se realizeaza manual. Solul se disloca cu sapa sau cazmaua iar apoi se extrag tuberculii din sol. Acestia se lasa la uscat, la soare, pentru cateva zile, iar apoi se depoziteaza. Perioada de depozitare este de maxim doua luni. Din aceasta cauza, acestia se recolteza treptat in functie de cerere. Productia este cuprinsa  intre 35 si 40 tone/ ha. Dupa 4 – 5 ani, plantatia nu mai realizeaza productii economice, iar tubeculii isi reduc dimensiunile. Astfel se recomanda desfiintarea.

Alătură-te discuției:

*

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor