Speciile lemnoase caracteristice unor regiuni din Romania

Speciile-lemnoase-din-diverse-regiuni

Pornind de la realitatea ca diferite specii de plante prospera in anumite zone geografice si vegeteaza slab sau deloc in altele, respectiv cunoscand geografia tarii, este evident faptul ca in diverse regiuni se preteaza specii diferite de arbori si arbusti. Speciile lemnoase sunt raspandite atat in paduri si poienite, cat si in parcuri, gradini si alte spatii verzi. In Romania, majoritatea padurilor sunt situate in zona de munte (cca. 70% din suprafata acoperita de paduri). Totusi, varietatea de specii lemnoase in padurile montane este mai restransa decat la deal si la campie.

Pe langa cele trei zone principale (munte, deal, campie), putem vorbi si de alte categorii, si anume: regiunile alpine, regiunile subalpine, respectiv regiunile de silvostepa si regiunile de lunca. In continuare sunt enumerate cateva specii arbustive si arborescente specifice zonelor mentionate mai sus.

Regiunile alpine

Regiunea alpina cuprinde zona muntilor inalti, cu altitudini de cca. 1800-2500 m. Aceste regiuni sunt caracterizate de vant puternic, de insolatie si de strat gros de zapada, care acopera solul in anumite zone aproape pe toata perioada anului (cum sunt unele vai cu expunere nordica). In aceasta categorie sunt incluse putinele specii lemnoase rezistente la conditiile extreme din zonele alpine (sol scheletic si superficial, ger, ingheturi tarzii si timpurii, strat gros de zapada, vant puternic, insolatie, etc.):

Specii indigene din zona alpina:
  • zambru si jneapan (Pinus cembra si P. mugo)
  • ienupar pitic (Juniperus communis ssp. nana)
  • anin de munte (Alnus viridis)
  • irga (Amelanchier ovalis)
  • salcie pitica alpina (Salix alpina, S. reticulata, S. retusa)
  • bujor de munte (Rhododendron kotschyi)
  • azalee de munte (Loiseleuria procumbens)
  • Calluna vulgaris
Specii introduse/care pot fi introduse in zona alpina:
  • brad argintiu (Abies concolor)
  • larice japonez (Larix kaempferi)
  • cedru (Cedrus atlantica)
Regiunile subalpine

In aceasta categorie se incadreaza zonele cu altitudini cuprinse intre cca. 1500-2100 m, din muntii inalti. Aici se regasesc speciile lemnoase rezistente la conditiile extreme din zonele subalpine (ger, ingheturi tarzii si timpurii, strat gros de zapada, vant puternic, insolatie, sol scheletic si superficial, etc.). Dintre arborii si arbustii caracteristici zonei se evidentiaza urmatoarele:

Specii indigene din zona subalpina:
  • pin silvestru (Pinus sylvestris), jneapan (P. mugo) si zambru (P. cembra)
  • ienupar pitic (Juniperus communis ssp. nana) si cetina de negi (J. sabina)
  • curpen de munte (Clematis alpina)
  • mesteacan pufos (Betula pubescens)
  • anin de munte (Alnus viridis)
  • coacaz de munte (Ribes alpinum), agris (R. uva-crispa)
  • cununita (Spiraea chamaedryfolia)
  • barcoace (Cotoneaster niger)
  • irga (Amelanchier ovalis)
  • scorus de munte (Sorbus aucuparia)
  • piperul lupului (Daphne mezereum)
  • salcie capreasca de munte (Salix silesiaca), salcie pitica alpina (S. alpina, S. reticulata, S. retusa), S. pentandra
  • bujor de munte (Rhododendron kotschyi)
  • azalee de munte (Loiseleuria procumbens)
  • Calluna vulgaris
  • soc rosu (Sambucus racemosa)
  • caprifoi (Lonicera nigra)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona subalpina:
  • brad de Caucaz (Abies nordmanniana)
  • duglas (Pseudotsuga mensiesii)
  • brad argintiu (Abies concolor)
  • larice japonez (Larix kaempferi)
  • cedru (Cedrus atlantica)
Regiunile montane

In aceasta categorie (cca. 600-1700 m altitudine) se regasesc arbori si arbusti rezistenti la ger, zapada, ingheturi tarzii si timpurii, precum si alte conditii climatice si edafice specifice zonei montane. In padurile din regiunea montana domina molidul, fagul, bradul si gorunul. Printre speciile lemnoase specifice zonei se enumera urmatoarele:

Specii indigene din zona montana:
  • molid (Picea abies)
  • brad (Abies alba)
  • larice (Larix decidua)
  • pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru de Banat (P. nigra ssp. banatica), jneapan (Pinus mugo), zambru (P. cembra) – pe vaile reci si umede
  • ienupar (Juniperus communis)
  • tisa (Taxus baccata)
  • curpen de munte (Clematis alpina)
  • fag (Fagus sylvatica)
  • gorun (Quercus petraea)
  • carpen (Carpinus betulus)
  • alun (Corylus avellana)
  • mesteacan (Betula pendula) si mesteacan pufos (B. pubescens)
  • anin alb (Alnus incana) si anin de munte (A. viridis)
  • ulm de munte (Ulmus glabra)
  • coacaz de munte (Ribes alpinum), coacaz negru (R. nigrum) si agris (R. uva-crispa)
  • cununita (Spiraea chamaedrifolia) si taula (S. salicifolia)
  • barcoace (Cotoneaster sp.)
  • scorus de munte (Sorbus aucuparia)
  • paducel (Crataegus monogyna)
  • cires salbatic (Prunus avium)
  • drob de munte (Chamaecytisus hirsutus)
  • paltin de munte (Acer pseudoplatanus)
  • piperul lupului (Daphne mezereum)
  • catina alba (Hippophae rhamnoides) si catina mica (Myricaria germanica)
  • iedera (Hedera helix)
  • plop tremurator (Populus tremula)
  • salcie capreasca (Salix caprea), salcie capreasca de munte (S. silesiaca), zalog (S. cinerea), rachita alba (S. eleagnos), rachita rosie (S. purpurea), S. pentandra
  • tei pucios (Tilia cordata)
  • sanger (Cornus sanguinea) si corn (C. mas)
  • Calluna vulgaris
  • soc rosu (Sambucus racemosa)
  • caprifoi (Lonicera nigra si L. xylosteum)
  • frasin (Fraxinus excelsior)
  • liliac transilvanean (Syringa josikaea)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona montana:
  • brad de Grecia (Abies cephalonica)
  • duglas (Pseudotsuga mensiesii)
  • pin galben (Pinus ponderosa) si pin de Himalaya (P. wallichiana)
  • tuia (Thuja occidentalis) si biota (T. orientalis)
  • salcam comun (Robinia pseudacacia)
  • artar American argintiu (Acer saccharinum)
  • castan porcesc (Aesculus hippocastanum) si castan porcesc rosu (A. x carnea)
  • nuc (Juglans regia)
  • vita japoneza (Parthenocissus tricuspidata) si vita canadiana (P. quinquefolia)
  • luleaua turcului (Campsis radicans)
  • Hibiscus syriacus
  • caprifoi tatarasc (Lonicera tatarica)
Regiunile de dealuri si coline

In regiunile de deal si de coline (cca. 200-700 m altitudine) se regaseste cea mai mare varietate de arbori si arbusti, deoarece in aceste zone conditiile de mediu sunt intermediare (intre ariditatea campiei si ingheturile zonei montane). Dintre speciile lemnoase se amintesc urmatoarele:

Specii indigene din zona de dealuri:
  • pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (P. nigra) si pin negru de Banat (P. nigra ssp. banatica)
  • ienupar (Juniperus communis)
  • curpen de padure (Clematis vitalba)
  • dracila (Berberis vulgaris)
  • fag (Fagus sylvatica)
  • castan (Castanea sativa)
  • cer (Quercus cerris), gorun (Q. petraea), stejar (Q. robur), garnita (Q. frainetto), stejar pufos (Q. pubescens)
  • carpen (Carpinus betulus) si carpinita (C. orientalis)
  • alun (Corylus avellana) si alun turcesc (C. colurna)
  • mesteacan (Betula pendula)
  • anin negru (Alnus glutinosa) si anin alb (A. incana)
  • ulm de camp (Ulmus minor), ulm paros de camp (U. procera) si ulm de munte (U. glabra)
  • coacaz negru (Ribes nigrum)
  • taula (Spiraea salicifolia) si tavalga (S. crenata)
  • barcoace (Cotoneaster sp.)
  • mar (Malus sp.) si par (Pyrus sp.)
  • scorus de munte (Sorbus aucuparia) si sorb de camp (S. torminalis)
  • paducel (Crataegus monogyna)
  • porumbar (Prunus spinosa), cires salbatic (P. avium), malin (P. padus)
  • drob de munte (Chamaecytisus hirsutus) si drob (Cytisus nigricans)
  • basicoasa (Colutea arborescens)
  • scumpie (Cotinus coggygria)
  • paltin de munte (Acer pseudoplatanus) si paltin de camp (A. platanoides), jugastru (A. campestre), artar tatarasc (A. tataricum)
  • salba moale (Euonymus europaeus) si salba raioasa (E. verrucosus)
  • spinul cerbului (Rhamnus catharticus si R. tinctoria), patachina (Frangula alnus)
  • vita salbatica (Vitis sylvestris)
  • catina alba (Hippophae rhamnoides), catina rosie (Tamarix ramosissima) si catina mica (Myricaria germanica)
  • iedera (Hedera helix)
  • plop alb (Populus alba), plop tremurator (P. tremula), plop negru (P. nigra)
  • salcie alba (Salix alba), salcie plesnitoare (S. fragilis), salcie capreasca (S. caprea), zalog (S. cinerea), rachita (S. viminalis), rachita alba (S. eleagnos), rachita rosie (S. purpurea), salcie cu frunze de piersic (S. triandra), S. pentandra
  • tei pucios (Tilia cordata), tei argintiu (T. tomentosa), tei cu frunza mare (T. platyphyllos)
  • sanger (Cornus sanguinea) si corn (C. mas)
  • soc negru (Sambucus nigra)
  • calin (Viburnum opulus) si darmox (V. lantana)
  • caprifoi (Lonicera xylosteum)
  • frasin (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus), frasin de camp (F. angustifolia)
  • liliac (Syringa vulgaris)
  • lemn cainesc (Ligustrum vulgare)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona de dealuri:
  • pin galben (Pinus ponderosa) si pin strob (P. strobus)
  • duglas (Pseudotsuga mensiesii)
  • arborele mamut (Sequoiadendron giganteum)
  • tuia (Thuja occidentalis) si biota (T. orientalis)
  • ienupar de Virginia (Juniperus virginiana)
  • chiparos de California (Chamaecyparis lawsoniana)
  • magnolie (Magnolia kobus)
  • mahonie (Mahonia aquifolium)
  • platan (Platanus hybrida), platan oriental (P. orientalis)
  • stejar rosu (Quercus rubra)
  • ulm de Turkestan (Ulmus pumila)
  • dud (Morus alba)
  • maclura (Maclura aurantiaca)
  • nuc (Juglans regia) si nuc negru (J. nigra)
  • gutui (Cydonia oblonga) si gutui japonez (Chaenomeles speciosa)
  • corcodus (Prunus cerasifera)
  • gladita (Gleditsia triacanthos)
  • salcam comun (Robinia pseudacacia), salcam japonez (Sophora japonica) si salcam galben (Laburnum anagyroides)
  • matura verde (Cytisus scoparius)
  • glicina (Wisteria sinensis)
  • fals otetar (Ailanthus altissima)
  • artar American argintiu (Acer saccharinum), artar American (A. negundo)
  • castan porcesc (Aesculus hippocastanum) si castan porcesc rosu (A. x carnea)
  • vita japoneza (Parthenocissus tricuspidata) si vita canadiana (P. quinquefolia)
  • salcie mirositoare (Elaeagnus angustifolia)
  • Hibiscus syriacus
  • caprifoi tatarasc (Lonicera tatarica) si mana maicii domnului (L. caprifolium)
  • Symphoricarpos rivularis
  • luleaua turcului (Campsis radicans)
  • catalpa (Catalpa bignonioides)
  • paulovnia (Paulownia tomentosa)
Regiunile de campie

Regiunea de campie este caracterizata de altitudinile joase  (pana la cca. 300 m fata de nivelul marii) si de campurile intinse, plane. In aceste zone se regasesc in special arbori si arbusti rezistenti la seceta, uscaciune si insolatie. Dintre speciile lemnoase si arborescente se amintesc urmatoarele:

Specii indigene din zona de campie:
  • pin negru (Pinus nigra)
  • curpen de padure (Clematis vitalba)
  • cer (Quercus cerris), stejar (Q. robur), garnita (Q. frainetto), stejar pufos (Q. pubescens)
  • carpen (Carpinus betulus) si carpinita (C. orientalis)
  • alun (Corylus avellana)
  • anin negru (Alnus glutinosa)
  • ulm de camp (Ulmus minor), ulm paros de camp (U. procera) si velnis (U. laevis)
  • tavalga (Spiraea crenata)
  • mar (Malus sp.) si par (Pyrus sp.)
  • paducel (Crataegus monogyna) si paducel negru (C. pentagyna, C. nigra)
  • porumbar (Prunus spinosa) si malin (P. padus)
  • basicoasa (Colutea arborescens)
  • paltin de camp (Acer platanoides), jugastru (A. campestre), artar tatarasc (A. tataricum)
  • salba moale (Euonymus europaeus) si salba raioasa (E. verrucosus)
  • spinul cerbului (Rhamnus catharticus si R. tinctoria), patachina (Frangula alnus)
  • vita salbatica (Vitis sylvestris)
  • catina alba (Hippophae rhamnoides) si catina rosie (Tamarix ramosissima)
  • iedera (Hedera helix)
  • plop alb (Populus alba), plop negru (P. nigra)
  • salcie alba (Salix alba), salcie plesnitoare (S. fragilis), zalog (S. cinerea), rachita (S. viminalis), rachita rosie (S. purpurea), salcie cu frunze de piersic (S. triandra), S. pentandra
  • tei argintiu (Tilia tomentosa), tei cu frunza mare (T. Platyphyllos)
  • sanger (Cornus sanguinea) si corn (C. mas)
  • soc negru (Sambucus nigra)
  • calin (Viburnum opulus) si darmox (V. lantana)
  • frasin (Fraxinus excelsior), mojdrean (F. ornus), frasin pufos (F. pallisiae), frasin de camp (F. angustifolia)
  • lemn cainesc (Ligustrum vulgare)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona de campie:
  • arborele mamut (Sequoiadendron giganteum)
  • tuia (Thuja occidentalis) si biota (T. orientalis)
  • ienupar de Virginia (Juniperus virginiana)
  • magnolie (Magnolia kobus)
  • mahonie (Mahonia aquifolium)
  • platan (Platanus hybrida), platan oriental (P. orientalis)
  • stejar rosu american (Quercus rubra)
  • ulm de Turkestan (Ulmus pumila)
  • dud (Morus alba)
  • maclura (Maclura aurantiaca)
  • smochin (Ficus carica)
  • nuc (Juglans regia) si nuc negru (J. nigra)
  • gutui (Cydonia oblonga)
  • corcodus (Prunus cerasifera)
  • gladita (Gleditsia triacanthos)
  • salcam comun (Robinia pseudacacia), salcam japonez (Sophora japonica), salcam galben (Laburnum anagyroides), salcam mic (Amorpha fruticosa
  • matura verde (Cytisus scoparius) si drob (C. nigricans)
  • glicina (Wisteria sinensis)
  • fals otetar (Ailanthus altissima)
  • artar American (A. negundo)
  • castan porcesc (Aesculus hippocastanum) si castan porcesc rosu (A. x carnea)
  • vita japoneza (Parthenocissus tricuspidata) si vita canadiana (P. quinquefolia)
  • salcie mirositoare (Elaeagnus angustifolia)
  • plopi negri hibrizi (Populus x canadensis)
  • Hibiscus syriacus
  • caprifoi tatarasc (Lonicera tatarica) si mana maicii domnului (L. caprifolium)
  • Symphoricarpos rivularis
  • luleaua turcului (Campsis radicans)
  • catalpa (Catalpa bignonioides si C. speciosa)
  • paulovnia (Paulownia tomentosa)
regiunea-silvostepa-speciile-lemnoase
Regiunile de silvostepa

In aceasta regiune de joasa altitudine (cca. 50-250 m deasupra nivelului marii) sunt caracteristice temperaturile foarte inalte, uscaciunea si seceta, insa se regaseste o vegetatie specifica, alcatuita din plante erbacee, arbusti si arbori de dimensiuni reduse. Dintre speciile lemnoase amintim urmatoarele: 

Specii indigene din zona de silvostepa:
  • carcel (Ephedra distachya)
  • cer (Quercus cerris), stejar brumariu (Q. pedunculiflora), garnita (Q. frainetto), stejar pufos (Q. pubescens)
  • alun (Corylus avellana)
  • ulm de camp (Ulmus minor)
  • par paduret (Pyrus pyraster)
  • paducel (Crataegus monogyna)
  • cires pitic de Baragan (Prunus fruticosa) si migdal pitic (P. tenella)
  • jugastru (Acer campestre), artar tatarasc (A. tataricum)
  • spinul cerbului (Rhamnus tinctoria)
  • catina alba (Hippophae rhamnoides)
  • Hibiscus syriacus
  • darmox (Viburnum lantana)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona de silvostepa: 
  • caprifoi tatarasc (Lonicera tatarica) si mana maicii domnului (L. caprifolium)
  • Symphoricarpos rivularis
  • luleaua turcului (Campsis radicans)
  • paulovnia (Paulownia tomentosa)
speciile-lemnoase-in-luncile-raurilor
Sleauri de lunca, luncile raurilor, zavoaie:

Pe langa categoriile amintite mai sus, se diferentiaza o zona cu umiditate mai ridicata, si anume zona luncilor unor rauri. In aceasta categorie sunt incluse specii cu cerinte mai ridicate fata de umiditatea solului, respectiv speciile lemnoase rezistente la excesul de umiditate din sol (inclusiv inundatii, in functie de specie). Aceste zone se regasesc atat la campie, cat si in zona de dealuri sau chiar in regiunea montana.

Specii indigene din zona de lunca:
  • tisa in lunci inalte (Taxus baccata)
  • anin negru in lunci de mica altitudine (Alnus glutinosa) si anin alb la altitudini mai mari (A. incana
  • velnis (Ulmus laevis)
  • coacaz negru in lunci inalte (Ribes nigrum)
  • malin (Prunus padus)
  • jugastru (Acer campestre), artar tatarasc (A. tataricum)
  • salba moale (Euonymus europaeus)
  • calin (Viburnum opulus)
  • vita salbatica (Vitis sylvestris)
  • piperul lupului in lunci inalte (Daphne mezereum)
  • catina alba (Hippophae rhamnoides), catina rosie (Tamarix ramosissima) si catina mica (Myricaria germanica)
  • plop alb (Populus alba), plop cenusiu (P. x canescens), plop negru (P. nigra)
  • salcie alba (Salix alba), salcie plesnitoare (S. fragilis), zalog (S. cinerea), rachita (S. viminalis), rachita alba (la altitudini mai mari – S. eleagnos), rachita rosie (S. purpurea), salcie cu frunze de piersic (S. triandra), S. pentandra, salcie taratoare (S. rosmarinifolia), salcie plangatoare (S. babylonica)
  • soc negru (Sambucus nigra)
  • frasin pufos (Fraxinus pallisiae)
Specii introduse/care pot fi introduse in zona de lunca:
  • pin galben (Pinus ponderosa)
  • chiparos de balta (Taxodium distichum)
  • magnolia (Magnolia acuminata)
  • arbore lalea (Liriodendron tulipifera)
  • platan (Platanus hybrida), platan oriental (P. orientalis)
  • dud (Morus alba) – lunca Dunarii si Delta Dunarii
  • salcam mic (Amorpha fruticosa
  • plopi negri hibrizi (Populus x canadensis)
  • rachita americana (Salix rigida)
  • frasin american (Fraxinus americana), frasin verde (F. pennsylvanica var. lanceolata) – foarte rezistenti la inundatii
  • catalpa (Catalpa speciosa)
Concluzii

Fiecare specie de planta (sau varietate, soi, subspecie) are un optim de vegetatie, in care vegeteaza viguros, inregistreaza cresteri semnificative, infloreste si fructifica abundent daca este cazul. Regiunea in care creste planta poate diferi insa, in functie de ceilalti factori de mediu si de ingrijire oferite (expunere, proprietatile solului, temperaturi inregistrate, expunere la vant si precipitatii, udare, fertilizare, adapostire, umbrire si altele, in functie de caz). 

Exemple:

  • unele plante specifice zonei de campie pot creste si in zona de coline sau chiar de munte, daca beneficiaza de anumite conditii (cum ar fi paulovnia, care rezista chiar si in zona montana inferioara daca beneficiaza de protectie contra vantului puternic si a gerului – din aceasta cauza se planteaza adesea intre cladiri);
  • unele plante specifice zonei montane se regasesc si in zonele de deal sau chiar la zona intermediara dintre deal si campie, la altitudini mici, pe vaile reci si umede, cu expunere nordica (cum ar fi fagul, mesteacanul, plop tremurator, bradul);
  • unele specii de plante specifice unor regiuni se cultiva cu succes in alte zone, deoarece sunt asigurate conditiile specifice de vegetatie: substrat potrivit, temperaturi, precipitatii si umiditate atmosferica adecvata (conditionata prin udare, crearea nebulozitatii, umbrire, etc.), fertilizare optima si asa mai departe (se practica in cazul multor specii cu valoare ornamentala).

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile