Ienupar - conditii de mediu, lucrari de ingrijire, plantare

Ienupar (Juniperus spp.) – face parte din familia Cupressaceae, ce cuprinde aproximativ 55 de specii de arbori si arbusti coniferi, originari din Emisfera Nordica si zona subecuatoriala a Africii. Pot fi intalniti si la altitudini mai mari, de pana la 4900 m, in Tibet si Himalaya. Au inaltimi variabile (de la 1 la 40 m) si forma diferita, cu coroana columnara, puternic ramificata. Frunzele sunt persistente, au forma aciculara la exemplarele tinere si solzoasa la cele mature. Au inflorescente monoice si dioice, conurile sunt indeiscente, carnoase, asemanatoare unor fructe. Se intalnesc in parcuri si gradini, ca exemplare solitare sau in grupuri. Speciile repente sunt deseori preferate pentru acoperirea solului, in rocarii sau taluzuri.

Ienupar – Specii si cultivaruri

Juniperus communis (ienupar comun)

Este o specie spontana la noi in tara, fiind intalnita in special in zonele montane. Are forma arbustiva, creste pana la 5 m inaltime si formeaza o coroana tufoasa, deasa. Frunzele sunt aciculare si cresc dispuse cate 3, au culoare verde deschis, cu o linie albastruie pe partea superioara. Conurie sunt abundente, au culoare albastru-inchis la maturitate si au aspect de bace. Cultivaruri:

‘Hibernica’ – are port columnar, cu ramurile erecte.
‘Gold Cone’ – port columnar si frunzis galbui.
‘Arnold’ – coroana piramidala, cu frunzisul albastrui.
‘Repanda’ – arbust repent, cu inaltimea de 30 cm si frunzisul verde-cenusiu.

Juniperus virginiana (ienuparul de Virginia)

Este o specie originara din America de Nord. Este un arbore ce poate ajunge pana la 30 m inaltime, are trunchiul drept, coroana piramidala, larga. Frunzele sunt solziforme, mici, cu miros caracteristic puternic. Fructele sunt carnoase, au forma ovoida si culoare albastra-argintie. Cultivaruri:

‘Pendula’ – cu ramurile pendente.
‘Glauca’ – are un port elegant, cu frunzisul gri-albastrui.
‘Skyrocket’ – coroana ingusta, cu frunzisul albastrui.

Juniperus sabina (bradisor, cetina de negi)

Este o specie autohtona, cu crestere spontana in regiunile montane din Carpatii Orientali. Are forma arbustiva, poate ajunge pana la o inaltime de 3 m, cu ramurile repente. Frunzisul are culoare verde-albastruie, cu frunze atat aciculare, cat si solziforme. Conurile sunt sferice, au aspect de bace, de culoare neagra-albastruie.

‘Tamariscifolia’ – talie foarte mica, de aproximativ 20-50 cm, cu lujeri orizontali.
‘Rockery Gem’ – talie scunda, cu frunzele galbui.

Juniperus chinensis (ienuparul chinezesc)

Originar din nord-estul Asiei, cu forma arbustiva, dar si arborescenta, ce poate ajunge pana la inaltimea de 20 m. Formeaza o coroana piramidala sau columnara, cu frunze solziforme si aciculare, cu doua linii albe pe revers. Conurile sunt sferice, negre-albastrui. Cultivaruri:

‘Pfitzeana Aurea’ – cu ramurile pendente.
‘Argenteo-Variegata’ – varfurile lujerilor albe.

Juniperus horizontalis (ienupar tarator)

Este un arbust cu crestere repenta, cu inaltimea de maxim 1 m si latimea de 3-4 m. Ramurile cresc orizontal, cu frunzele aciculare, de culoare verde-albastruie.

Juniperus squamata

Este o specie originara din Asia Centrala, cu forma arbustiva si inaltimi de maxim 10 m. Prezinta un trunchi scurt, mai ramificat la baza, cu frunzisul acicular, verde-albastrui. Conurile sunt globuloase, negre, lucioase. Cultivaruri:

‘Meyeri’ – cu acele argintii-albastrui, care cad odata cu imbatranirea plantei.
‘Blue Star’ – cu frunzisul compact, albastru.

Juniperus procumbens

Este o specie originara din Japonia, cu aspect de tufa compacta, cu inaltimea de maxim 50 cm. Are o crestere lenta, frunzele aciculare si fructele carnoase colorate brun-inchis.

Conditii de mediu

Lumina. In general, speciile de ienupar nu necesita conditii speciale de lumina, insa J. virginiana, J. chinensis, J. procumbens prefera locurile mai luminoase.

Temperatura. Speciile de ienupar indigene au o rezistenta mai buna la ger, deoarece sunt adaptate climatului tarii noastre. Speciile J. virginiana, J. squamata pot fi afectate de temperaturile foarte scazute, care determina uscarea varfurilor si brunificarea frunzisului. Majoritatea sunt rezistente la seceta si aer uscat.

Sol. Ienuperii nu prezinta cerinte specifice pentru sol, totusi cresc bine in solurile calcaroase, revene, permeabile.

Ienupar – Ingrijire

Fertilizare. Pentru a stimula cresterea bogata a arborilor si arbustilor, in perioada de vegetatie, se recomanda aplicarea ingrasamintelor specifice.

Comandă produsele recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Vezi toate produsele ❯

Taieri. Anual, primavara, la ienupar se executa taieri de corectare a formei. Este foarte important ca lastarii sa nu fie taiati de la nivelul noilor cresteri.

Comandă produsele recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Vezi toate produsele ❯

Plantare. Se poate face primavara sau toamna, in perioada de repaus vegetativ, la temperaturi de peste 5°C, daca solul nu este inghetat si nu exista pericol de inghet. Asigurati-va ca procurati materialul saditor cu balot, de la pepinierele autorizate. Imediat dupa plantare, se uda din abundenta, apoi se mentine pamantul reavan.

Inmultire. Ienuperii pot fi inmultiti prin seminte, butasi sau marcotaj.

semintele se recolteaza la maturitate (iarna) si se seamana primavara. Deoarece germinatia poate dura pana la un an, nu este o metoda des utilizata.
inmultirea prin butasi se face in sere sau rasadnite; inradacinarea este foarte lenta.
marcotajul chinezesc se recomanda pentru speciile repente.

Boli si daunatori

Bolile care pot afecta ienuperii sunt: cancerul bacterian, necrozarea ramurilor din exterior spre interior, necrozarea ramurilor din interior spre exterior, rugini (Gymnosporangium sabinae, care are doua gazde: ienuperii si parul). Daunatorii ce pot aparea la ienuperi sunt afidele, paduchii testosi si diferite specii de omizi.

Comandă produsele recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Vezi toate produsele ❯

In plus

Uscarea ramurilor din interiorul coroanei (de langa trunchi) este un fenomen natural, cauzat de cantitatea slaba de lumina care trece printre ramuri si ajunge la trunchi. La exemplarele mature, aceasta conditie se manifesta mai proeminent si nu reprezinta un pericol.
Conurile se matureaza diferentiat in functie de specie (dupa un an, doi sau chiar trei).