Ferigi, informatii si sfaturi de ingrijire

Ferigi – grup de plante preistorice ce cuprinde peste 10000 de specii cunoscute. Sunt plante vasculare, cu radacina, tulpina si frunze adevarate. Nu produc flori sau seminte, se inmultesc prin spori, aflati pe partea inferioara a frunzelor. Sunt raspandite cel mai mult in zonele tropicale, dar pot fi intalnite si in zonele montane, unele specii rezistand chiar si in regiunea polara. Au inaltimi variabile in functie de specie, de la 1-2 cm, pana la copaci inalti de 10 m. Sunt plante invazive, ce se raspandesc foarte usor datorita rizomilor subterani. Forma si dimensiunile frunzelor variaza in functie de specie, de la mici si rotunde, simple, pana la frunze mari, divizate. Majoritatea ferigilor prezinta doua tipuri de frunze: cele responsabile de fotosinteza si cele responsabile de inmultire. Acestea se formeaza prin extinderea varfului rasucit in forma de cochilie. 

Ferigi – Specii

La noi in tara cresc atat specii perene, cat si specii decorative de interior sau de exterior. Dintre ferigile decorative, cele mai intalnite sunt:

• Polystichum setiferum este denumita feriga-ilex si este originara din padurile din regiunile montane ale Europei. Are frunzele mari, compuse, cu foliole divizate, de culoare verde. Poate fi crescuta atat in interior, cat si in exterior, in locuri umbrite sau partial umbrite, ferite de razele soarelui. 

• Pteris spp. Este un gen de ferigi originare din Europa, Africa de Sud, Asia, Australia, Noua Zeelanda, formate dintr-o rozeta de frunze cu aspect de tufa. Pot fi crescute atat ca plante de gradina, cat si de interior, in ghivece. In functie de specie, frunzele pot avea culoare verde sau maronie si pot fi divizate mai mult sau mai putin. Are nevoie de lumina moderata, prefera umbra si nu se expune la soare direct. 

• Pellaea rotundifolia este o specie originara din Africa, America de Nord si de Sud, este o feriga mica, cu frunze alcatuite din foliole rotunjite, de culoare verde-inchis. La fel ca celelalte ferigi, se preteaza atat pentru gradina, cat si pentru interior, avand nevoie de un loc usor umbrit, ferit de razele soarelui. 

Ferigi – Specii

• Nephrolepis exaltata este o feriga cu frunze mari, divizate, pendente, ce dau plantei aspect de tufa compacta. Este originara din zonele tropicale, iar la noi in tara este intalnita deseori in ghiveci, in interior sau in gradina (vara). Prefera locurile umbrite si trebuie amplasata langa ferestre cu expunere nordica sau estica. Prezinta mai multe varietati, cele mai deosebite fiind: Bostonensis, sau feriga de Boston, are forma de tufa ampla, Cordatas, cu frunze foarte crete, Erecta are frunzele ondulate. 

• Didymochlaena truncatula este originara din padurile tropicale ale Asiei si Africii, are frunzele dublu-penate, erecte, lungi si cu suprafata lucioasa. Prefera locurile usor umbrite, ferite de razele puternice ale soarelui. La noi in tara poate fi cultivata in gradina sau in ghivece, in interior. 

• Blechnum gibbum este originara din America de Sud si Noua Caledonie, are forma de tufa, cu frunzele penate, lungi, foarte divizate. Uneori poate forma un trunchi scurt, avand un aspect arborescent. La noi in tara poate fi crescuta in interior, dar si in gradina. Prefera locurile luminoase, la distanta de fereastra, pentru a o feri de razele directe ale soarelui. 

• Davallia mariesii este o feriga originara din zona tropicala a Asiei si Insulele Fidji, denumita “laba de iepure” datorita rizomilor grosi, cu puf maroniu, asemeni labutelor de iepure. Frunzele sunt mari si rigide, foarte divizate, triunghiulare. Spre deosebire de celelalte ferigi, prefera locurile luminoase, ferite totusi de razele directe ale soarelui. La noi in tara, se recomanda amplasarea in ghivece suspendate, in interior sau in gradina (vara).  

Ferigi – Specii

• Dicksonia antarctica este originara din Australia si este o feriga arborescenta, cu frunze foarte lungi, ce poate atinge o inaltime de 2 m in mediul natural. Precum Davallia, are nevoie de lumina suficienta, insa nu trebuie amplasata in soare direct. La noi in tara este crescuta in ghivece, in exterior sau in apartament. 

• Asplenium spp. Este un gen ce cuprinde aproximativ 700 de specii de ferigi, originare din Asia, Australia si Africa. Forma tufei difera in functie de specie, la fel si frunzele, acestea putand fi simple sau compuse, puternic divizate. La noi in tara se preteaza pentru cresterea in interior, in ghivece suspendate, amplasate in locuri ferite de lumina directa a soarelui. Dintre speciile pe care le cuprinde acest gen, cele mai deosebite sunt: Asplenium bulbiferum, care are frunzele divizate si prezinta bulbi si Asplenium nidus, cu frunzele late, simple, compacte, asemanatoare celor de bananier. 

• Alsophila australis sau Cyathea australis este o feriga arborescenta, originara din Australia, ce are un trunchi gros, format din tulpinile care se reinnoiesc permanent. Frunzele sunt mari, evazate, de culoare verde-deschis. La noi in tara poate fi crescuta in interior, in ghiveci, unde rareori ajunge la inaltimea de 2 metri. Vara, in perioada mai-septembrie, poate fi tinuta in gradina. Are nevoie de lumina, insa razele directe ale soarelui o pot afecta.  

• Adiantum raddianum, denumita Capilaria, este o feriga cu frunze rotunjite, fine, de culoare verde, prinse de tulpini negricioase, subtiri, care atarna in jos. Este originara din Brazilia, iar in tara noastra este crescuta ca planta de interior, in ghivece suspendate. Trebuie amplasata langa o fereastra cu expunere nordica, ferita de razele directe ale soarelui. 

Conditii de mediu

Lumina

Cele mai multe specii de ferigi au o crestere optima daca sunt amplasate in locuri umbrite sau partial umbrite, asemeni mediului lor natural. Unele specii precum Blechnum gibbum, Davallia mariesii, Dicksonia antarctica, Alsophila australis prefera locurile luminoase. Totusi, indiferent de specie, ferigile trebuie ferite de razele directe ale soarelui, care ar putea provoca arsuri frunzelor. 

Temperatura

Majoritatea ferigilor cresc bine la o temperatura optima cuprinsa intre 18 si 22°C. Temperatura minima pe care o suporta poate sa difere in functie de gen si specie, astfel: 

Pteris, Pellaea, Didymochlaena, Blechnum, Asplenium nu rezista la temperaturi mai scazute de de 12-13°C.

Davallia si Adiantum suporta o temperatura minima de 10°C. 

Nephrolepis si Alsophila suporta o temperatura minima de 7°C.

Polystichum, fiind originara din padurile din climatul temperat continental al Europei, unde temperaturile sunt, in general, scazute, rezista la temperaturi minime de pana la 0°C.

Umiditatea aerului

In general, ferigile prefera mediile cu umiditate atmosferica ridicata, de aproxiativ 60%, similar conditiilor din padurile tropicale sau montane. Aerul uscat le poate afecta, determinand uscarea frunzelor la extremitati. Asplenium, Alsophila si Polystichum au cele mai mari cerinte de umiditate, 60%, si trebuie pulverizate zilnic cu apa. Ferigile din genurile Pteris, Nephrolepis, Didymochlaena si Dicksonia prefera o umiditate medie, intre 50% si 60%, de aceea se recomanda pulverizarea frunzelor cu apa o data sau de doua ori pe saptamana, cand temperatura depaseste 20°C. Pellaea, Blechnum, Adiantum sunt ferigi ce suporta mai usor uscaciunea din camera, insa nu pe termen indelungat, de aceea, se recomanda asezarea ghiveciului pe un vas cu pietris umed. Davallia este una dintre putinele ferigi care nu are cerinte fata de umiditatea atmosferica, rezistand in camere cu aer mai uscat.  

Substrat

La majoritatea speciilor de ferigi, substratul trebuie sa fie poros, reavan, bogat in humus, asemeni pamantului din mediul natural. Acesta poate fi alcatuit din turba, mranita, pamant de gradina, la care se poate adauga compost de buna calitate si nisip de rau, pentru a imbunatati drenajul. In ceea ce priveste pH-ul, in general, ferigile tolereaza un substrat slab acid, exceptie facand Adiantum (Capilaria), care prefera un pH usor alcalin.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Ferigi – Ingrijire  

Udare. Ferigile prefera solurile revene, de aceea, in perioada de crestere vegetativa (aprilie-septembrie), udarea se face moderat, atunci cand pamantul incepe sa se usuce la suprafata (aprox. 3-4 zile). Este foarte important ca substratul sa nu se usuce niciodata complet, pentru ca ar putea afecta planta. In perioada de repaus (octombrie-martie), substratul se uda mai rar (aprox. 7 zile). Se foloseste apa la temperatura camerei si se evita umiditatea excesiva a substratului, pentru a nu afecta radacinile. 

Fertilizare. Se va fertiliza atunci cand planta se afla in perioada de crestere vegetativa, din primavara pana in toamna. Se recomanda folosirea unui ingrasamant special pentru plante cu frunzis decorativ. Iarna, in perioada de repaus, se stopeaza administrarea ingrasamantului. Este foarte importanta respectarea dozei si a frecventei administrarii ingrasamantului, excesul ducand la arderea radacinilor si uscarea foliajului.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Transplantare. Majoritatea ferigilor necesita transplantare in fiecare an, toamna, dupa ce foliajul s-a uscat sau primavara, la inceputul perioadei de vegetatie. Exceptie fac Didymochlaena, Blechnum si Davallia, care trebuie transplantate mai rar, la 2-3 ani. Spre deosebire de celelalte, Capilaria (Adiantum) nu necesita transplantare decat atunci cand radacinile ies din ghiveci. Se alege intotdeauna un ghiveci mai voluminos, pentru ca planta sa se poata dezvolta corespunzator. Este important ca transplantarea sa fie facuta cu mare grija, deoarece primavara, frunzele tinere sunt fragile. 

Inmultire. Majoritatea ferigilor se inmultesc prin semanarea sporilor, la cald (aproximativ 25°C), pe substrat format din turba si nisip, in minisera. Acest procedeu este insa destul de dificil si se recomanda sa fie facut de specialisti. Unele genuri precum Adiantum, Pellaea, Pteris si Nephrolepis, se pot inmulti prin separarea tufelor mature. Davalia poate fi inmultita prin taierea unor portiuni de rizomi (care sa prezinte doua frunze) si punerea la inradacinat pe un substrat din mranita; radacinile se vor forma in decurs de aproximativ 2 luni.

In plus

• Ferigile nu sunt susceptibile la atacul daunatorilor sau bolilor. 
• Se recomanda taierea cu regularitate a frunzelor uscate.
• La transplantarea ferigilor, in substratul nou, se adauga un pumn de ingrasamant organic. 
• Ferigile nu suporta cu usurinta variatiile bruste ale temperaturilor.
• Nu se recomanda utilizarea fertilizantilor foliari care dau luciu frunzelor.
• Blechnum este sensibila la temperaturile scazute.
• Spre deosebire de celelalte ferigi, Asplenium poate fi atacata de paduchi lanosi. 
• Alsophila trebuie tutorata cand creste mai mult. 
• Capilaria (Adiantum) nu trebuie mutata des si nu suporta fumul.