Rotatia culturilor

Rotatia culturilor este opusul monoculturii si se defineste ca fiind o practica agricola care urmareste alternanta (rotatia) culturilor pe acelasi teren. Datorita acestei alternante, culturile alcatuite din aceleasi specii de plante, ori care fac parte din aceleasi familii, nu sunt cultivate in mod repetat si fara intrerupere pe acelasi teren. 

Totodata, rotatia culturilor poate presupune si divizarea unui teren agricol in mai multe sole sau loturi. Fiecare sola urmand sa fie insamantata anual cu un tip de cultura, urmand ca in urmatorii ani, fiecare cultura sa fie repartizata succesiv pe o sola diferita.

Cu alte cuvinte, rotatia culturilor implica schimbarea lor atat in spatiu, cat si in timp. In rotatie pot fi incluse culturi comerciale, culturi de acoperire sau culturi verzi. 

O rotatie bine planificata ajuta la cresterea fertilitatii solului, la controlul bolilor si daunatorilor, crescand totodata randamentul culturii.

Rotatia culturilor – principalele avantaje

Cresterea calitatii solului

Rotatia culturilor care implica fertilizarea, compostarea, utilizarea culturilor de acoperire, a ingrasamintelor verzi si cicluri scurte de pasunat, imbunatateste considerabil calitatea solului prin mentinerea ori cresterea continutului de materie organica. Totodata, utilizarea in rotatie a speciilor de plante ale caror sisteme radiculare pot fi superficiale sau profunde (patrunzand in sol la diferite adancimi) ajuta la o mai buna utilizare a apei si a nutrientilor, precum si la imbunatatirea porozitatii solului. 

Imbunatatirea fertilitatii solului

Diferitele specii de plante interactioneaza cu nutrientii in moduri particulare, eliberand si absorbind elemente nutritive in diferite proportii. Prin urmare, o rotatie bine planificata contribuie la imbunatatirea fertilitatii solului, fie prin refacerea nutrientilor epuizati, fie prin utilizarea nutrientilor in exces, echilibrand astfel nivelul de nutrienti din sol. Un exemplu il reprezinta utilizarea plantelor leguminoase in rotatie, care contribuiei la cresterea cantitatii de azot in sol pentru urmatoarea cultura.

Controlul aparitiei si raspandirii bolilor si daunatorilor

Aparitia lor este descurajata prin intreruperea ciclurilor de viata ale daunatorilor si bolilor care ataca specii de plante din aceeasi familie. Fermierii care cunosc momentele aparitiei bolilor si daunatorilor in raport cu plantele atacate pot stabili cultivarea plantelor gazda intr-o perioada a anului in care riscul de infectare/atac este scazut. Astfel, printr-o programare atenta a rotatiei culturilor, fermierii pot reduce semnificativ incidenta daunatorilor/patogenilor, reducand astfel si dependenta de pesticide. 

Controlul buruienilor

Rotatia culturilor reprezinta o veriga importanta in gestionarea integrata a buruienilor. Intrucat exista un numar mare de specii de buruieni, cu caracteristici si cicluri de viata diferite, combaterea acestora folosind o singura metoda este adesea ineficienta. 

Prin rotatie si prin utilizarea culturilor de acoperire se poate reduce biomasa buruienilor si se poate modifica amestecul de specii de buruieni, reducand in acelasi timp utilizarea erbicidelor.

Utilizarea mai eficienta a apei din sol

Rotatia culturilor implica cresterea cantitatii de materie organica din sol, fapt care imbunatateste structura solului si capacitatea de retinere a apei. Acest lucru atrage dupa sine eficientizarea utilizarii apei. De asemenea, aceasta strategie contribuie si la pastrarea umiditatii in straturile mai profunde ale solului, pe care plantele o vor folosi in perioadele secetoase ale anului. Un avantaj inerent al utilizarii eficiente a apei din sol il reprezinta scaderea consumului de apa pentru irigatii.

Alte avantaje ale rotatiei culturilor:

• Contribuie la sechestrarea carbonului prin cresterea cantitatii de materie organica in sol;
• Previne levigarea azotului prin imbunatatirea structurii solului si a capacitatii de retinere a apei;
• Ajuta la cresterea biodiversitatii si a densitatii polenizatorilor;
• Contribuie la cresterea profitabilitatii prin imbunatatirea fertilitatii solului, controlul bolilor, daunatorilor si buruienilor, reducand astfel nevoia de ingrasaminte si pesticide. 

Rotatia culturilor – dezavantaje

Pe langa numeroasele avantaje care vin odata cu practicarea acestei strategii pe termen lung, se intrevad si o serie de dezavantaje, care merita mentionate:

• Aplicarea incorecta a rotatiei poate avea un impact mai mult negativ decat pozitiv asupra culturii in sine. Este imperativa cunoasterea in detaliu a speciilor utilizate in rotatie, a compatibilitatii lor, efectul asupra solului si asupra nutrientilor din sol.
• Rotatia culturilor implica o varietate mare de plante, prin urmare, acest lucru necesita un set mai profund de competente si de cunostinte privind tehnologia fiecarei culturi in parte. Totodata, implica utilizarea diferitelor tipuri de utilaje, iar operarea acestora necesita, de asemenea, cunostinte. In concluzie, diversificarea plantelor necesita timp si bani pentru a dobandi si stapani diferite tehnici de cultivare, intrucat fiecare specie in parte are nevoi specifice. 
• Conditii meteorologice neasteptate care pot distruge plantele sensibile din rotatie. Plantele cultivate an de an pot fi mai rezistente si mai capabile sa faca fata conditiilor meteorologice neasteptate sau evenimentelor neprevazute, fata de anumite specii utilizate in rotatie. Acest lucru se poate datora adaptabilitatii lor dobandite, dar si a tehnologiei si a cunostintelor asupra culturii respective.

Realizarea rotatiei culturilor – considerente generale

Planificarea unei rotatii presupune stabilirea speciilor ce urmeaza a fi folosite si metoda in care se va efectua rotatia pe parcursul mai multor ani. Pentru alegerea speciei este important sa se tina cont de caracteristicile plantelor. Dintre ele amintim: dimensiunea sistemului radicular, nevoile culturale (cerintele pentru apa si nutrienti), lungimea perioadei de vegetatie.

Plantarea de culturi cu cerinte diferite fata de nutrienti

Culturile au cerinte diferite fata de nutrienti, iar prin rotatie se poate asigura atat un aport echilibrat de nutrienti in sol, cat si absorbtia nutrientilor in exces. Acest lucru contribuie la reducerea nevoii de ingrasaminte chimice prin mentinerea fertilitatii solului. 

Totodata, se recomanda cultivarea plantelor mici, care consuma mai putine resurse, dupa culturile mari consumatoare de apa si nutrienti. In felul acesta, respectand rotatia si intervalul dintre cele doua tipuri de culturi, se poate preveni aparitia fenomenului de “oboseala solului”.

Plantarea de culturi cu sisteme radiculare diferite

Prin rotatie se urmareste introducerea in cultura a plantelor cu sisteme radiculare diferite (din punct de vedere al lungimii, adancimii si gradului de ramificare). Diversitatea sistemelor radiculare imbunatatesc structura solului si maresc capacitatea de retinere a apei.

Utilizarea culturilor de acoperire

Culturile de acoperire sunt culturi utilizate special pentru imbunatatirea fertilitatii si structurii solului. Acestea pot fi parte integranta in sistemul de rotatie a culturilor pentru avantajele aduse asupra solului: descurajarea aparitiei bolilor, daunatorilor si buruienilor si cresterea randamentului culturii viitoare.

Rotatie in functie de familia plantei

Aceasta este o tehnica comuna care presupune plantarea de specii din familii diferite. Aceasta contribuie la scaderea incidentei bolilor si daunatorilor. 

Adaptarea la conditiile si resursele locale

Este important ca rotatia sa fie adaptata la conditiile de mediu locale, tinand cont de factori precum tipul de sol, clima, disponibilitatea apei. Acest lucru poate sa asigure un sistem de rotatie a culturilor eficient si durabil pe termen lung.

Factori care pot afecta rotatia culturilor

Solul – diferitele tipuri de sol au capacitati diferite de retinere a nutrientilor si a apei. Cultivarea pe un sol nepotrivit poate avea un impact negativ pentru anumite tipuri de culturi cu cerinte ridicate fata de sol. 

Posibilitatea irigarii – indisponibilitatea apei pentru irigatii poate afecta capacitatea anumitor culturi de a se adapta intr-o anumita regiune. Plantele cu cerinte ridicate fata de apa nu sunt potrivite pentru zonele secetoase cu resurse limitate pentru irigatii. 

Climatul – climatul dintr-o anumita regiune poate afecta capacitatea anumitor culturi de a se adapta. De exemplu, unele culturi pot necesita un sezon mai lung de vegetatie si pot fi nepotrivite pentru regiunile cu sezoane de vegetatie mai scurte. 

Lipsa diversitatii – lipsa diversitatii in rotatie poate sa nu raspunda in mod eficient nevoilor si provocarilor tehnologiei de cultura. Aceasta lipsa poate conduce implicit la scaderea eficacitatii.  

Bolile si daunatorii – prezenta anumitor daunatori sau boli poate afecta capacitatea culturilor de a se adapta pe un teren/intr-o anumita zona.

Cererea pe piata – cererea pentru unele culturi pe piata locala poate descuraja cultivarea altor culturi mai putin profitabile ori pentru care cererea este mica sau nu exista. 

Exemple de rotatii

Numarul de plante folosite in rotatie va determina timpul de rotatie. In continuare, se vor prezenta cateva exemple de asolamente care se pot realiza pe o perioada de 3-6 ani.

Pentru un asolament de 3 ani, se pot utiliza in rotatie urmatoarele culturi:

• plante tehnice sau leguminoase (anul I);
• cereale paioase (anul II) ;
• porumb (anul III).

Pentru un asolament de 4 ani, se pot utiliza:

• plante tehnice sau leguminoase (anul I);

• cereale paioase (anul II);

• plante tehnice (anul III);

• porumb (anul IV). 

Pentru un asolament de 5 ani, se pot utiliza:

• leguminoase sau plante furajere (anul I);
• cereale de toamna (anul II si III);
• porumb sau plante tehnice (anul IV si V). 

Pentru un asolament de 6 ani se poate opta pentru urmatoarea rotatie:

• leguminoase (anul I);
• cereale de toamna (anul II);
• floarea-soarelui sau porumb sau sfecla (anul III);
• cereale de toamna (anul IV);
• porumb (anul V si VI). 

Alte exemple de rotatii:

Asolament 4 ani: floarea-soarelui (anul I) – mazare (anul II) – grau/orz/spelta (anul III) – mazariche/ovaz (anul IV).

Asolament 5 ani: lucerna (anul I si II) – porumb (anul III) – mazare (anul IV) – grau/orz/spelta (anul V).

Asolament 6 ani: lucerna (anul I si II) – porumb/culturi de acoperire (anul III) – floarea-soarelui (anul  IV) –  mazare (anul V) – grazu/orz/spelta (anul VI). 

*Exemplele de mai sus au caracter orientativ. In definitiv, tipul de asolament si speciile de plante alese trebuie sa corespunda nevoii fermierului si conditiilor pedoclimatice din zona.

In concluzie, rotatia culturilor aduce cu sine o serie de avantaje, atat pentru rezultatele financiare ale producatorilor agricoli, cat si pentru sanatatea mediului. Aceasta strategie deschide calea catre o agricultura mai ecologica, prin renuntarea treptata la pesticide si la lucrarile solului (no tillage). De asemenea, rotatia culturilor este si va ramane un instrument important pentru o agricultura durabila ce poate contribui la utilizarea eficienta a resurselor solului. In ciuda potentialelor dezavantaje amintite mai sus, beneficiile aduse de rotatia culturilor o fac sa devina o importanta veriga a unui sistem agricol durabil si productiv.