Regenerarea padurii

Regenerarea padurii se poate realiza in trei feluri:

• natural (din samanta, lastari, drajoni);
• artificial (cu puieti, butasi sau prin semanaturi directe);
• mixt (natural si artificial – in golurile fara regenerare naturala).

In functie de cerintele speciilor din componenta arboretului si cerintele speciilor care constituie semintisul, regenerarea se poate realiza sub adapostul arboretului batran, pe teren descoperit sau in margine de masiv.

Regenerarea sub adapostul arboretului batran

Se mai numeste regenerare sub masiv si presupune rarirea treptata a arboretului matur, pana la taierea definitiva – daca este cazul. Aceasta din urma se aplica in momentul in care regenerarea devine independenta din punct de vedere biologic (atinge inaltimi de 15-80 cm, in functie de specie). Daca arboretul matur nu este indepartat in momentul potrivit si semintisul instalat atinge inaltimi mai mari, acesta devine semintis neutilizabil, vatamat usor prin exploatare. In plus, pe masura ce semintisul creste, are nevoie de lumina, apa si nutrienti in cantitati suficiente, iar arboretul batran neexploatat poate constitui o bariera in dezvoltarea normala a acestuia.

Adapostul arborilor maturi ofera conditii prielnice pentru instalarea si dezvoltarea semintisului unor specii de interes forestier, precum cvercineele (gorun, stejar), fag, brad si altele. Puietii sunt adapostiti sub coroanele arborilor maturi, care le ofera protectie impotriva gerului, al ingheturilor tarzii si timpurii, al arsitei si al inierbarii.

Regenerarea sub masiv se obtine in urma aplicarii urmatoarelor interventii silviculturale:

• tratamente cu taieri succesive (rarire treptata si uniforma);
• tratamente cu taieri progresive (rarire treptata si neuniforma, taieri in ochiuri);
• tratamentul codrului gradinarit (taieri continue);
• tratamente jardinatorii (taieri cvasigradinarite: trecerea de la codru regulat cu taieri progresive la codru gradinarit);
• tratamentul crangului compus (regenerare vegetativa sub masiv: etaj inferior de crang si etaj superior cu arbori de talie inalta = rezerve).

Regenerarea naturala sub masiv se realizeaza din samanta arborilor maturi existenti in arboret sau prin lastarirea cioatelor in cazul crangului compus. In cazul regenerarii naturale nereusite, incomplete sau compromise, se intervine prin completarea regenerarii naturale (prin plantarea puietilor in goluri).

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Regenerarea pe teren descoperit

Se aplica in cazul terenurilor lipsite de vegetatie, a padurilor afectate de doboraturi de vant, incendii sau atacuri de insecte, respectiv in suprafetele de padure in care s-a aplicat tratamentul taierilor rase.

Regenerarea pe terenul descoperit este greoaie din cauza conditiilor microclimatice specifice: extreme si variatii bruste de temperatura si umiditate, vant intens, etc. Totusi, exista specii de arbori la care regenerarea sub masiv nu este potrivita, puietii dezvoltandu-se corespunzator in conditii de lumina plina, fiind rezistenti la insolatie, arsita, ger si alte conditii de mediu.

Metode de regenerare pe teren descoperit:

• regererarea artificiala cu puieti si butasi: dupa taieri rase (molid, pini, larice, salcam, plopi hibrizi, salcie etc.);
• regenerarea naturala din samanta: dupa taieri rase in benzi (molid, pini, larice, plop tremurator, mesteacan etc.);
• regenerarea naturala din lastari sau drajoni: dupa tratamentul crangului (salcie, plop tremurator, salcam, anini si altele).

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Impadurirea terenurilor goale. Asemenea terenuri sunt poienitele, pasunile, fanetele, terenurile agricole si terenurile neproductive, care urmeaza a fi impadurite din motive diverse. Impadurirea presupune pregatirea prealabila a terenului si a solului, respectiv plantarea puietilor produsi in pepiniere silvice. In cazul unor specii precum salciile si plopii hibrizi, se poate recurge la impadurirea prin butasire.

Regenerarea in margine de masiv

Zona de trecere de la padure la teren descoperit este numita margine de masiv. Aici, caracteristicile arboretului, precum si conditiile climatice sunt diferite de cele ale padurii. De aceea, si regenerarea presupune o abordare diferita: rarirea treptata in benzi, pana la instalarea semintisului sub adapost, urmata de taierea definitiva. Dupa aceasta, semintisul ramane partial expus (conditii de teren descoperit, cu protectie laterala de la arborii din masiv).

La aplicarea tratamentului, se diferentiaza doua benzi sau fasii:

• banda interioara, unde semintisul este adapostit de arboretul rarit (de sus) si de arboretul inchis (din lateral);
• banda exterioara, unde semintisul este mai expus, beneficiind doar de protectie laterala partiala, oferita de aborii existenti in banda interioara.

Lucrari silvice pentru favorizarea regenerarii naturale din samanta

In unele conditii stationale si de arboret, instalarea semintisului este greoaie sau imposibila. Se poate interveni cu urmatoarele lucrari, in functie de conditiile din teren:

• Indepartarea litierei groase. In fagete, gorunete si stejarete, litiera nedescompusa poate ingreuna germinarea semintelor. In anii de fructificatie, se intervine prin indepartarea ei in benzi de cca. 1 m latime, alternate cu benzi in care se aduna litiera. Uneori, lucrarea este necesara si in molidisuri. 
• Indepartarea humusului brut. Este o lucrare specifica in molidisuri, executata rar in practica. Metodologia este similara cu indepartarea litierei groase.
• Inlaturarea paturii vii invadatoare. Speciile de mur, zmeur, plante erbacee care intelenesc solul, precum si stratul consistent de muschi, pot ingreuna instalarea semintisului. Acestea se indeparteaza in anii de fructificatie abundenta, in benzi, in buchete sau integral (pe toata suprafata ce urmeaza a fi regenerata).
• Indepartarea subarboretului. Existenta speciilor arbustive in cuprinsul suprafetei care urmeaza a fi regenerata ingreuneaza sau impiedica in totalitate instalarea si dezvoltarea semintisului. In anii de fructificatie abundenta, se intervine cu lucrari de eliminare a acetsora.
• Indepartarea semintisului neutilizabil. Semintisul cu dimensiuni mari, respectiv cel format din specii de valoare economica scazuta si specii invadatoare, se extrage in toamna anilor de fructificatie abundenta.
• Mobilizarea solului. Lucrarea se executa in cazul in care solul este tasat, inierbat, intelenit, sau prezinta un strat gros de humus brut. Se poate recurge la mobilizare in benzi sau in suprafete mici, distribuite cat mai uniform in suprafata de regenerat, astfel incat cel putin 50-60% din suprafata sa fie mobilizata.
• Curatarea parchetelor de exploatare. Resturile de exploatare (craci si material lemnos nevalorificabil) se aduna in gramezi sau in benzi dispuse pe linia de cea mai mare panta.