Putregaiul inimii sfeclei (Pleospora bjoerlingii f.c phoma betae) – identificare si combatere

Publicat pe: 19 ianuarie 2018 Modificat pe: 9 aprilie 2024

Putregaiul inimii sfeclei (Pleospora bjoerlingii f.c phoma betae) – identificare si combatere
Tipuri de utilizatori
Ca să fim siguri că produsele potrivite ajung la oamenii potriviți, îți prezentăm mai jos detalii despre cele trei tipuri de utilizatori:
Produs dedicat utilizatorilor public larg / amator

Individ din populația generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuință și anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiții de expunere care pot fi controlate.

Produs dedicat utilizatorilor profesionali

Persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, în timpul activităților profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și angajați independenți din diferite sectoare.

Produs dedicat utilizatorilor profesional instruiti

Persoane care dețin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, conform art. 1 alin. (3) lit. 1. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Putregaiul inimii sfeclei, Pleospora bjoerlingii f.c phoma betae este cunoscut si sub numele de patarea bruna a frunzelor. Este una dintre cele mai frecvente boli ale sfeclei. Produce pagube insemnate intre 15-40% din recolta.

  
Simptome – Putregaiul inimii sfeclei

Ciuperca ataca tinerele plantule pana la rasarire. In complex cu alte ciuperci, poate produce putrezirea acestora. In timpul verii pe frunze apar pete de decolorare, mari, circulare. Acestea cu diametrul de 0.5-2 mm in diametru.

Tesuturile din dreptul petelor se brunifica si pe ele se observa cercuri concentrice. Pe plantele semincere apar pete pe frunze, tulpini si chiar pe seminte unde, inainte de recoltare se observa si puncte mici negre.

Atacul pe radacini se manifesta printr-o colorare in cenusiu a tesuturilor de sub rozeta de frunze. Tesuturile putrezesc si apar caverne centrale, uscate ce se adancesc in corpul sfeclei. Dupa distrugerea frunzelor, planta incearca sa-si refaca foliajul din mugurii existenti la suprafata solului. In acest fel, pana toamna, radacinile care se scot din sol nu au zahar, ci doar un procent ridicat de celuloza.

Agentul patogen este Pleospora bjoerlingii f.c phoma betae.

Transmiterea ciupercii este asigurata de la un an la altul prin samanta sau prin organele de rezistenta, care au ramas pe resturile vegetale inglobate in sol, in cazul in care se practica monocultura. Se intampla mai rar, deoarece sfecla epuizeaza puternic solurile.

De la cultura din anul I la cea semincera, transmiterea este asigurata de miceliu ramas in plantele afectate. In mod obisnuit, aceste zone de sub rozeta se observa usor la decoletarea ce se face la sfecla pentru industrializeaza. Trece insa neobservata, la sfecla semincera. In cursul perioadei de vegetatie transmiterea ciupercii este asigurata de la planta la planta si de la frunza la frunza de sporii antrenati de vant, de apa de ploaie sau de apa de irigatie. Infectarea sfeclei se poate face si prin coborarea miceliului din frunze prin cozile acestora.

Prevenire si combatere

Boala a fost semnalata cu intensitate mare in tarlalele care au fost ingrasate puternic cu azot si lipsa de bor. Astfel, pe langa respectarea epocii optime de semnat, asigurarea unei araturi profunde, alegerea unui teren mai usor.


Drajarea semintelor inainte de semanat este o lucrare foarte eficienta, caci indeparteaza eventualele formatiuni cu spori de pe seminte. Insa, acestea vor trebui semanate intr-un sol umed pentru a inmuia stratul de drajeu si a permite germinarea.

Au fost cazuri cand datorita secetei din sol, plantulele nu au putut sparge si strabate pelicula de drajare, fiind necesara o reinsamantare. Drajarea se face cu o pasta in care intra si substantele fungicide, ce vor asigura protectia tinerei plantule pana la rasarire. Pentru prevenirea aparitiei atacului se utilizeaza seminte sanatoase, se evita efectuarea semanarii pe soluri reci si se  aplica rotatia culturii, cu revenirea pe aceeasi parcela la 4 ani.

Filtrează
Alfabetic

Sortare

Discuție nouă

Putregaiul inimii sfeclei (Pleospora bjoerlingii f.c phoma betae) – identificare si combatere
Despre Sfecla Furajera
planta planta
Întreabă-mă orice, de la sfaturi simple de udare și fertilizare până la soluții pentru combaterea dăunătorilor. 🌱🐞
planta planta

Citește și participă la discuții despre Sfecla Furajera

2 discuții active
Scrie o postare nouă:
Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec


  • Discuții pe teme similare

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile