Putregaiul alb al florii soarelui , Sclerotinia sclerotiorum este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli pentru cultura florii soarelui. In unele tari se inregistreaza pierderi de 60-90% din productie. Dintre speciile mai frecvent atacate fac parte sfecla, soia, lucerna, morcov, telina, patrunjel etc.
Simptome
Boala afecteaza radacinile, tulpinile, inflorescentele si semintele. Este favorizata de cantitatea mare de precipitatii din toamna. Desi, pot fi atacate si plantele abia rasarite. Primele simptome se observa pe tulpina tanara, unde apar pete galben-brune ce pot inconjura tulpina si in acest caz tanara plantuta putrezita cade si piere.
Putregaiul alb al florii soarelui
La baza acestor plante apare o zona sau un inel de mucegai de inaltime variabila, sub care tesuturile sunt putrezite. Vasele conducatoare sunt invadate de miceliu. Planta sufera o ofilire totala sau se usuca. In cazul in care atacul este numai partial si intervine o vreme secetoasa, ciuperca va evolua numai in interiorul tulpinii. Va distruge maduva si va produce in final facturarea plantei. Dupa formarea palariilor, boala poate afecta curbura tulpinii cand, datorita putrezirii acesteia, palariile vor cadea in intregime pe sol.
La plantele aplecate, in cavitatea ce apare, se aduna apa din precipitatii. In acest fel apar conditii optime pentru infectarea palariilor prin partea inferioara. La inceput apar pete decolorate, apoi acestea se maresc, devin brune. Tesuturile palariilor putrezesc umed, iar intre randurile de seminte apare un mucegai alb, care prin uscare va forma scleroti in forma de retea.
Semintele de pe inflorescentele infectate au coaja decolorata, patata lipsita de luciu, se crapa foarte usor.
Miezul este brun, acoperit de miceliu si cu un gust ranced. Aceste seminte au capacitatea germinativa scazuta. Dupa caderea semintelor si a lacaselor lor, din palarie raman doar fasciculele de vase conducatoare, lemnoase, alcatuind un aspect numit „matura”.
Miezul este brun, acoperit de miceliu si cu un gust ranced. Aceste seminte au capacitatea germinativa scazuta. Dupa caderea semintelor si a lacaselor lor, din palarie raman doar fasciculele de vase conducatoare, lemnoase, alcatuind un aspect numit „matura”.
Agentul patogen este ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. A fost adusa in cultura odata cu semintele infectate care nu-si pierd germinatia. Sclerotii care au dimensiuni mici, asemanatoare semintelor nu pot fi separati la selector. Astfel, vor constitui o sursa importanta de infectie. Sclerotii ramasi in teren rezista pana in anul urmator. Atunci pot produce infectii direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificatii cu spori ce apar dupa germinarea sclerotilor).
Pot produce infectii direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificatii cu spori ce apar dupa germinarea sclerotilor).
Aceste infectii se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, care fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la planta la planta ciuperca poate fi vehiculata de curentii de aer. Acestia antreneaza fragmente miceliene de la plantele infectate bazal.
Din cercul de plante gazda fac parte toate legumele radacinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care dupa infectiile din camp boala continua in silozuri putrezind materialul depozitat.
Prevenire si combatere
Preventiv se recomanda rotatia culturilor, evitarea terenurilor joase cu exces de umiditate, efectuarea de araturi adanci de toamna, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti. In timpul vegetatiei se aplica tratamente chimice cu fungicide specifice.
Produse recomandate
Sfatul specialistului
