Porumb, informatii despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare

Porumb, informatii despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare Comunitatea Botanistii

Porumbul (Zea mays) ocupa al treilea loc, ca importanta, intre plantele cultivate pe Terra. Aceasta pozitie este dobandita printr-o serie de particularitati: planta de porumb prezinta capacitate de productie mare, are o mare plasticitate ecologica, ce ii permite o larga arie de raspandire, este o planta buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, suporta monocultura, se poate cultiva mecanizat 100%, recoltarea se face fara scuturare, valorifica bine ingrasamintele si apa.

Tulpina porumbului este formata din 7-15 internoduri pline cu maduva, care totalizeaza o inaltime medie de 1.5 -3 m. Frunzele au limbul lung de 50-80 cm, lat de 4-12 cm, cu marginile ondulare, ceea ce le confera flexibilitate. Inflorescentele: florile mascule sunt grupate terminal intr-o inflorescenta de tip panicul, iar cele femele sunt grupate in inflorescente de tip spadice. Polenizarea este anemofila(prin vant). Fructul este o cariopsa. Porumbul rezista bine la seceta, creste bine la lumina intensa si asigura productii bune pe soluri foarte variate.

Tehnologia de cultura la porumb

Asolamentul

Porumbul nu este foarte pretentios fata de planta premergatoare. Rezultate bune se realizeaza dupa leguminoase anuale pentru boabe, sau furajere. Rotatia grau-porumb este obligatorie, in aceasta rotatie porumbul este favorizat si se pot obtine doua culturi pe an. Porumbul nu se cultiva dupa sorg si iarba de Sudan. Monocultura, in tara noastra, se realizeaza pe solurile fertile, cu rezerva de apa in sol si in zonele cu primaveri ploioase.

aplicare-ingrasamant
Fertilizarea

Datorita productiei mari de masa uscata la unitatea de suprafata, porumbul este un consumator de substante nutritive. Fertilizarea cu ingrasaminte minerale este indicata si determina sporuri substantiale de productie. Principalele substante care se folosesc pentru fertilizarea porumbului sunt azotul, fosforul si potasiul(grupul NPK). Azotul asigura formarea unei mase foliare bogate, ce va influenta favorabil acumularea substantelor proteice in boabe. Fosforul are rol in cresterea si fructificarea porumbului. Potasiul creste rezistenta la boli, seceta si cadere. Fertilizarea organica a porumbului se realizeaza prin aplicarea gunoiul de grajd in doza de 40 t/ ha, o data la 4 ani.

De asemenea, porumbul reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor foliare.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
arat
Lucrarile solului

Se realizeaza imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare. Se va urmari: mobilizarea solului la adancimea de 25-28 cm; incorporarea resturilor vegetale, amendamentelor si ingrasamintelor; maruntirea si nivelarea solului. Patul germinativ trebuie pregatit cu grija, astfel incat solul sa fie maruntit la adancimea de 3-6 cm. Pentru evitarea tasarii si economie de carburant, odata cu pregatirea patului germinativ se pot administra ingrasaminte, erbicide sau insecticide;

semanat-porumb
Samanta si semanatul

Inainte de semanat se vor selecta hibrizii cei mai potriviti pentru conditiile pedo-climatice din zona. Samanta trebuie sa aiba puritate minima de 98% si germinatia minima de 90%. Materialul seminal trebuie tratat impotriva bolilor si daunatorilor cu produse specifice. Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand in sol, la ora 7 dimineata, la 10 cm adancime, temperatura este de minim 8° C si vremea este in curs de incalzire. Calendaristic, in zona de campie, semanatul se realizeaza intre 1-20 aprilie si intre 15-30 aprilie in celelalte zone.

Densitatea reprezinta un factor tehnologic important in cultura porumbului. Aceasta variaza intre 40-70 mii de plante/ha, in functie de conditiile pedoclimatice, hibridul utilizat sau daca culturile sunt irigate. Cantitatea de samanta la hectar variaza intre 15-30 kg. Distanta intre randuri este de 70 cm sau 80 cm pentru culturile irigate prin aspersiune. Adancimea de semanat este de 5-6 cm in solurile umede si 6-8 cm in solurile uscate.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli care pot aparea la cultura porumbului sunt: putregaiul moale al tulpinilor, taciunele, putregaiul uscat al stiuletilor, rugina, inflorirea alba a boabelor. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: viermele vestic al radacinilor de porumb, sfredelitorul porumbului, omida fructificatiilor, ratisoara porumbului, viermii sarma.

aplicare-erbicid
Combaterea buruienilor

Reprezinta principala lucrare de ingrijire a culturii de porumb. Din cauza ritmului lent de crestere in primele faze de vegetatie si densitatii reduse la unitatea de suprafata, porumbul nu poate rezista in competitia cu buruienile. Pierderile cauzate de buruieni pot fi de 30-90 %. Pentru combaterea acestora se pot efectua prasile mecanice sau se pot aplica erbicide.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
Irigarea

Consumul de apa al porumbului variaza, intre 4800-5800 metri cubi/ ha. Perioada critica se situeaza in perioadele 20-30 iunie si 20-30 august.

recoltare-porumb
Recoltarea la porumb

Aceasta operatiune se poate realiza manual sau mecanizat. Recoltarea manuala se realizeaza sub forma de stiuleti depanusati. Pastrarea stiuletilor se realizeaza in patule de diferite tipuri. Recoltarea mecanizata sub forma de stiuleti se poate realiza cand umiditatea boabelor ajunge la 24-30%. Recoltarea mecanizata, sub forma de boabe, este cea mai folosita la nivel mondial. Aceasta se poate realiza cand umiditatea boabelor scade sub 25 %.

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile