Plosnita cerealelor – Eurygaster integriceps

Plosnita cerealelor, Eurygaster integriceps, este raspandita din exteriorul arcului carpatic, incepand cu nordul Moldovei pana in vestul Campiei Romane, in judetul Mehedinti. Specia este prezenta in 22 de judete, afectand peste 1 milion de hectare de grau. 

plosnita-cerealelor-stadii-dezvoltare
Descriere – Plosnita cerealelor

Adultii au un aspect ovoid, cu lungimea corpului de 11-13 mm. Variatia coloristica este mare, de la galbui-maroniu pana la negru complet. Capul este triunghiular si prezinta extremitatea anterioara trilobata, acest caracter fiind important in identificarea speciei. Antenele sunt lungi. Scutelul este dezvoltat, depasind uneori varful abdomenului si acopera aripile. Oul este sferic, de culoare verzuie la depunere si pe masura ce se dezvolta embrionul, se inchide la culoare. Larvele, dupa eclozare sunt aproape sferice iar prin parcurgerea celor 5 varste pana la maturitate, devin din ce in ce mai asemanatoare cu adultii, fiind insa mai mici si lipsite de aripi.

Biologie si ecologie – Plosnita cerealelor

Acest daunator dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult pe sub frunze, in padurile de foioase. Devine activ primavara, cand temperatura medie zilnica este intre 10°C si 15°C. Migrarea in masa incepe insa cand temperatura medie atinge 18-20°C, favorizata de vreme calda si lipsa de precipitatii. Dupa  ce migreaza pe gramineele spontane si grau, plosnitele trec printr-o perioada de hranire si maturatie sexuala. Urmeaza copulatia si depunerea oualor. Depunerea pontei are loc in masa la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, pe frunze, tulpini dar cu precadere pe burduf si pe spicele proaspat aparute. O femela poate depune 70-100 de oua, in functie de rezerva sa de grasimi. Incubatia oualor dureaza 7-20 de zile dupa care urmeaza parcurgerea celor 5 varste larvare, pana la stadiul de adult (30-40 de zile).

Dupa instalarea plosnitelor pe culturi, se manifesta caracterul daunator al acestora, in perioada mai-iulie.

Larvele aparute dupa formarea spicului se hranesc cu boabele in stadiul de lapte-ceara.

Adultii se hranesc intens cu boabele de grau, timp de 10-12 zile, pentru acumularea a cat mai multor substante de rezerva. Substantele de rezerva sunt absolut necesare desfasurarii proceselor vitale din perioada de diapauza si inmultire. Perioada de hranire intensa se suprapune cu coacerea deplina a graului, deci, cu recoltarea acestuia.

Dupa acumularea necesarului de substante de rezerva, adultii migreaza pentru intrarea in diapauza sub frunzarul padurilor de foioase, pana in primavara urmatoare. Momentul migrarii catre locurile de hibernare variaza in functie de zona si evolutia factorilor climatici. De regula, ciclul de dezvoltare se incheie inainte de recoltarea graului.

Plosnita cerealelor este o insecta termo-heliofila.

Astfel, procesele parcurse de la iesirea din diapauza si pana la dezvoltarea completa a adultilor sunt favorizate de vreme calda, uscata, lipsita de vanturi si cu luminozitate puternica. Dimpotriva, vremea rece, umeda, cu vanturi puternice inhiba dezvoltarea normala, cu consecinte negative asupra efectivului numeric.

Plante atacate si mod de daunare – Plosnita cerealelor

Este o specie oligofaga, dezvoltandu-se in special pe grau dar ataca si alte graminee cultivate si spontane. Atacul se esaloneaza de la sfarsitul lunii aprilie si pana la recoltare. Sunt atacate toate partile plantei: tulpina, frunza, spicul, boabele.

Atacul este diferit in functie de generatie. Adultii hibernanti se hranesc pe organele vegetale, frunzele atacate se ingalbenesc, se rasucesc si se usuca la locul intepaturii. Atacul pe tulpina, cand spicul este in burduf, poate duce la avortarea spicului.

plosnita cerealelor oua
Larvele si adultii tineri se hranesc exclusiv pe boabele de spic.

La locul intepat se formeaza o mica umflatura numita “con salivar”. In jurul acesteia apare o zona de culoare galbuie. Uneori, spicul ramane in burduf si cand apare, prezinta aristele ondulate si poate fi total sau partial steril, albicios. Boabele atacate sunt zbarcite si poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Intepaturile produse de plosnite duc la reducerea greutatii, la scaderea valorii culturale a semintelor si in special la deprecierea calitatilor de panificatie a recoltei atacate. Enzimele secretate de plosnite si introduse in bob in procesul de hranire duc la degreadarea glutenului si pierderea elasticitatii.

Efectul intepaturilor de plosnite la grau
Atacul adultilor

Se manifesta pe partile aeriene ale plantei, predominant pe frunze si tulpina si duce la pierderi cantitative iar atacul larvelor si adultilor noii generatii se manifesta aproape exclusiv pe boabe, determinand pierderi calitative.

Control si combatere

La momentul de fata, combaterea chimica este singura metoda eficienta de protectie a culturilor impotriva acestui daunator.

Pentru planificarea actiunilor de combatere se elaboreaza prognoza anuala a aparitiei plosnitelor. Aceasta se realizeaza prin estimarea populatiilor dintr-o anumita zona. Se tine cont de densitatea plosnitelor existente la culturile de cereale paioase inainte de recoltare, de frecventa boabelor atacate. In padurile de foioase se efectueaza controale toamna si primavara pentru a evalua rezerva de plosnite adulte.

Pragul economic de daunare (PED)

Se vor emite recomandari de tratare a culturilor pentru solele in care s-a atins pragul economic de daunare. Pragul economic de daunare (PED) pentru generatia hibernanta este de 7 adulti/m². Este pentru culturile cu densitate optima, fertilizate corespunzator si cu fenologia plantei corespunzatoare lunii in care s-a efectuat sondajul. Pentru culturile fara densitate optima, nefertilizate si cu fenologia plantei necorespunzatoare lunii in care s-a efectual sondajul, PED-ul este de 5 adulti/m².

Pentru noua generatie, PED-ul se stabileste in functie de numarul de larve in stadiu I si II. Astfel, 5 exemplare/m² pentru culturile cu densitate optima, bine fertilizate si cu fenologia plantei corespunzatoare lunii in care s-a efectuat sondajul. Trei exemplare/m² pentru culturile fara densitate optima, necorespunzator fertilizate.  La culturile destinate producerii de samanta, PED-ul este de 1 exemplar/m².

Plosnita cerealelor are multi daunatori si parazinti naturali precum: viespi ce paraziteaza ouale (Telenomus chloropus, Trissolcus grandis), muste oofage din familia Phasinae, nevertebrate si vertebrate care se hranesc cu acesti daunatori.

Se recomanda cultivarea de soiuri cu maturare timpurie pentru a reduce impactul noilor adulti asupra culturilor. Sau, recoltarea mai devreme a culturilor, in conditii favorabile de clima.

Avand in vedere impactul puternic asupra recoltei, arealului extins pe care se intalneste si densitatile mari in culturile de grau, este importanta protectia culturilor de cereale impotriva acestui daunator.

Combaterea pe cale chimica se face la avertizare, cu insecticide specifice, tinandu-se cont de densitatea daunatorului, de starea de vegetatie a culturilor si de conditiile climatice ale anului respectiv.

Produse recomandate

Vrei să afli și mai multe

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor