Perdele forestiere de protectie
Publicat pe: 21 decembrie 2023 Modificat pe: 9 aprilie 2024
Individ din populația generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuință și anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiții de expunere care pot fi controlate.
Persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, în timpul activităților profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și angajați independenți din diferite sectoare.
Persoane care dețin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, conform art. 1 alin. (3) lit. 1. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.
Prin termenul de perdele forestiere se inteleg suprafetele de teren inguste, impadurite artificial de-a lungul unor obiective, in scopul protejarii acestora. Obiectivele care sunt protejate pot fi diverse, cele mai frecvente fiind suprafetele agricole si caile de comunicatie.
De-a lungul secolului trecut au fost infiintate si reziliate mii de km de perdele forestiere. Motivul principal al rezilierii unor perdele forestiere a fost nevoia de lemn, dorinta utilizarii terenului aferent in scop agricol, respectiv sistarea pericolului corelat cu arborii destabilizati de dimensiuni mari.
Perdelele de protectie atrag dupa sine o serie de beneficii, precum:
- intensitatea vantului se poate reduce cu pana la 50 % sau chiar mai mult;
- eroziunea eoliana este mai redusa;
- evaporarea apei este mult incetinita de prezenta vegetatiei;
- efectele negative ale secetei sunt diminuate;
- umiditatea atmosferica este mai ridicata in apropierea perdelelor de protectie;
- extremele termice sunt mai moderate (temperaturile minime inregistrate sunt mai ridicate, iar cele maxime mai scazute decat pe teren descoperit);
- terenurile adiacente sunt mai ferite de ger si inghet decat terenurile descoperite;
- zapada se depune mai uniform si este impiedicat procesul de formare a viscolului;
- o parte din praful din aer este absorbit de frunzis;
- creste productia de oxigen prin procesul de fotosinteza;
- are loc procesul de sechestrare a carbonului in sol si litiera;
- efectul negativ al schimbarilor climatice este incetinit sau reziliat partial;
- biodiversitatea este imbogatita cu specii de plante si animale;
- este asigurat adapostul si locul de panda pentru numeroase specii de animale benefice (polenizatori, pradatori ai unor daunatori ai culturilor agricole);
- productia de cereale cultivate intre perdele forestiere de protectie este mai mare decat pe teren descoperit;
- productia de biomasa (lemn) din perdelele forestiere poate fi valorificata la finalul ciclului de productie.
Infiintarea unor perdele forestiere
In prezent exista demersuri in ceea ce priveste infiintarea de noi perdele forestiere de protectie principale si secundare. Aceste formatii de arbori si arbusti pot fi infiintate in prezent atat de catre autoritati, cat si de catre persoane fizice sau juridice. Cadrul tehnic legislativ pentru crearea unor noi perdele forestiere de protectie este complet, existand surse de finantare pentru acest scop.
Amplasamentul si orientarea perdelei forestiere
In primul rand, este necesara identificarea exacta a suprafetelor de teren care se preteaza pentru a fi impadurite in scopul crearii unor perdele forestiere. Se vor lua in considerare evenimentele si conditiile extreme care au avut loc pe anumite terenuri in trecut, in functie de obiectivul care urmeaza a fi protejat:
- cai de comunicatie: drumuri si cai ferate inghetate sau inzapezite, viscol, vant puternic, furtuna de praf sau alte fenomene;
- terenuri agricole: pierderi cantitative si calitative cauzate de seceta, extreme termice, ger, viscol, vant puternic, eroziunea solului si alte fenomene;
- localitati: inzapeziri, vant puternic si viscol, doboraturi ale arborilor din localitate sau a stalpilor de iluminat/telecomunicatii, furtuni de praf etc.
- alte obiective de protejat: factori diversi.
Amplasamentul optim al perdelelor forestiere se va stabili de catre personalul calificat responsabil. Se vor lua in considerare atat fenomenele neplacute intampinate in trecut, cat si caracteristicile terenului. De asemenea, se va tine cont de directia vantului predominant, distanta sigura intre obiectivul de protejat si arbori, forma de proprietate a terenului, proprietatile solului si alte conditii. Orientarea fasiei de arbori si arbusti este deosebit de importanta. Se recomanda ca perdelele forestiere principale sa fie amplasate perpendicular pe directia de actiune a factorului predominant distructiv, indeplinind functia principala de protejare a obiectivelor. De exemplu, in cazul terenurilor expuse eroziunii eoliene, perdelele forestiere principale sunt orientate perpendicular pe directia vantului predominant. Perdelele forestiere secundare sunt proiectate perpendicular pe cele principale.
Latimea perdelei forestiere si speciile componente
In functie de conditiile climatice si edafice existente in zona, se va stabili latimea perdelei forestiere, respectiv numarul de randuri de arbori si arbusti care urmeaza a fi plantati. De asemenea, compozitia si schema de plantare vor fi stabilite de personalul calificat responsabil. Mai precis, se vor alege speciile de arbori si arbusti cu care se va realiza plantarea, precum si procentul fiecarei specii componente (compozitie). Mai apoi, se va stabili dispunerea spatiala pe teren a speciilor cuprinse in compozitia de impadurire (schema de plantare).
Este deosebit de important ca speciile cu care se va realiza impadurirea perdelelor forestiere sa fie adaptate conditiilor de mediu specifice zonei. Pentru terenurile expuse vantului puternic se vor alege specii de arbori cu inradacinare pivotanta si puternic dezvoltata. Astfel, riscul doboraturilor de vant va fi mai redus in viitor.
Dintre speciile de arbori care se preteaza in diverse regiuni ale tarii se evidentiaza stejarii, paltinii, ciresul paduret, marul paduret, parul paduret, visinul turcesc, nucul, mesteacanul, frasinii, fagul, salcamul, gladita, plopii, salciile, ulmii, teii, scorusul si pinii.
Pregatirea terenului si plantarea propriu-zisa
Lucrarile de pregatire a terenului inainte de plantare au ca scop asigurarea unor conditii favorabile instalarii si cresterii vegetatiei forestiere.
In functie de starea terenului si necesitati, se pot efectua urmatoarele lucrari:
- eliberarea terenului de resturi vegetale si alte materiale;
- nivelarea terenului;
- lucrarea solului (aratura, discuire, grapat, spargerea crustei, tavalugire, mobilizarea solului, scarificare, terasare, saparea vetrelor, fertilizare si alte lucrari, in functie de necesitati);
Impadurirea fasiilor de teren pregatite poate avea loc prin plantare sau prin butasire, cu respectarea conditiilor specifice acestor operatiuni. Plantarea puietilor forestieri se recomanda a fi efectuata toamna sau primavara, cand puietii sunt in perioada de repaus vegetativ. Totodata, conditiile climatice si edafice trebuie sa fie potrivite in ziua plantarii: solul sa nu fie inghetat sau acoperit cu zapada, sa fie temperaturi pozitive etc.
Este foarte important ca puietii sa provina din apropierea locului definitiv al plantarii, astfel acestia fiind aclimatizati cu conditiile climatice existente. Totodata, este important ca manipularea si transportul puietilor sa fie efectuat cu mare atentie si rapid, cu cat mai putine prejudicii. Asigurarea umiditatii pe timpul transportului poate fi vital, de aceea puietii se uda integral inainte de incarcarea in vehicul. In cazul puietilor fara pamant pe radacini, se recomanda efectuarea operatiunii de mocirlire inainte de plantare. Aceasta operatiune presupune inmuierea radacinilor intr-un amestec de apa, pamant maruntit si gunoi proaspat de bovine, avand rolul de a rehidrata radacinile si de a favoriza o prindere cat mai buna la plantare.
Daca este necesar, se poate efectua toaletarea radacinilor inainte de plantare, astfel incat puietii sa nu prezinte radacini depreciate.
Dupa lucrarile de impadurire se verifica periodic starea puietilor si reusita infiintarii perdelei forestiere. La nevoie, se intervine cu lucrari de ingrijire a culturilor (ex. descoplesiri, degajari, completari si alte lucrari).
Discuție nouă
-
Discuții pe teme similare
Vrei să afli și mai multe?
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Scapa de acarienii de praf – solutii si metode
Acarienii de praf, in special cei din genul Dermatophagoides, sunt microorganisme invizibile cu ochiul liber, care se gasesc in praf si se hranesc... mai mult
Impactul schimbarilor climatice asupra plantelor si culturilor
Schimbarile climatice au devenit un fenomen global ce influenteaza aproape toate aspectele vietii pe Pamant, iar efectele asupra plantelor si culturilor sunt extrem... mai mult
consideră acest articol ajutător
