Pasteurizarea si insamantarea compostului pentru cultura ciupercilor

Pasteurizarea si insamantarea compostului pentru cultura ciupercilor Comunitatea Botanistii

 

Pasteurizarea si conditionarea compostului
Pasteurizarea, denumita si fermentatia dirijata si controlata reprezinta actiunea de inhibare a germenilor vii cu ajutorul caldurii la temperaturi de 58-60ºC. Pasteurizarea compostului este obligatorie in culturile de ciuperci semiintensive si intensiv-industriale.
Se efectueaza fie in camere de cultura (sistem monozonal), cand compostul este asezat pe stelaje, fie in intreaga masa a compostului, in cazul cand acesta umple 80% din volumul camerei speciale de pasteurizare (pentru sistemele bizonale si multizonale cu asezarea compostului in lazi).

pasteurizareaPasteurizarea naturala in cultura clasica
Se executa in platforme cu inaltimea de 1.5-1.7 m, cu latimea de 1.5-2 m si cu lungimea de 6-8, asezate in anticamera sau chiar in camera de cultura, cat mai afanat posibil. Pentru crearea conditiilor puternic aerobe, in interiorul platformei este bine sa se formeze canale de aer, cu ajutorul unor tuburi de tabla, care pe masura ce se inalta platforma, se scot si se muta la distanta de 1.5 m fata de primul canal.
Platforma se acopera cu o folie de polietilena, lasand libere canalele. Se urmareste ca, timp de 2-3 zile, temperatura din platforma de compost sa se mentina in limitele a 58-62ºC pentru ca pasteurizarea sa se realizeze in toata masa. Daca temperatura are tendinta de depasire a valorii de 62ºC se inlatura prelata de pe platforma, iar daca se mentine in continuare peste 62ºC se mai executa o intoarcere.
Aceasta metoda se aplica in special in localurile mai reci (pivnite adanci, cariere) si are pe langa rolul de pasteurizare si pe cel de finisare a compostului, influentand si microclimatul localului de cultura prin ridicarea temperaturii si umiditatii relative.

Pasteurizarea artificiala
Necesita instalatie de ventilatie fortata si de abur tehnologic, durata de efectuarea fiind de 10 zile. La sistemul de cultura monozonal, pasteurizarea se executa in camera de cultura, iar la sistemul bizonal sau plurizonal, in camere speciale.
In culturile de tip monozonal se utilizeaza doua sisteme diferite de pasteurizare:

1.Etapele pasteurizarii la temperaturi ridicate sunt:
-etapa I-pasteurizarea propriu-zisa, se caracterizeaza prin ridicarea temperaturii in aer si compost la 60-63ºC, timp de circa 4 ore.
-etapa II-conditionarea si finisarea, se caracterizeaza prin mentinerea compostului la temperaturi cuprinse intre 46-60ºC, cu asigurarea corespunzatoare a necesarului de oxigen care sa impiedice aparitia diferitelor ciuperci competitive (mucegaiuri).

2.Etapele pasteurizarii la temperaturi scazute:
Se realizeaza la valori ale temperaturii mai mici de 60ºC si sunt urmatoarele:
-etapa I-ridicarea temperaturii aerului.
-etapa II-ridicarea temperaturii compostului si reducerea temperaturii aerului.
-etapa III-pasteurizarea (faza de varf).
-etapa IV-conditionarea compostului.
-etapa V-reducerea temperaturii compostului in vederea insamantarii.
Temperatura se mentine in compost la valori de 56-58ºC timp de 48 pana la 72 ore, dupa care se reduce treptat pana se stabilizeaza la 24-26ºC in vederea insamantarii.

Pasteurizarea in tunele
Pasteurizarea in tunele este denumirea sinonima a pasteurizarii in masa a compostului, care spre deosebire de pasteurizarea compostului dispus etajat (pe stelaje sau in lazi) nu mai necesita material lemnos care se degradeaza anual in procente ce depasesc 10% si care trebuie inlocuit.
Introducerea compostului se face mecanizat cu benzi transportoare si buncar repartizor alimentar de un multicar basculant, pana la inaltimea de 2 m si pana in apropiere de usa de acces unde se talueaza.

Principalele calitati ale compostului transformat in substrat nutritiv dupa pasteurizare
-culoare bruna, usor negricioasa cu pete albe.
-textura (proba strangerii in mana) moale (paiele se rup usor, este infoiat).
-extractul din substrat (analiza microbiologica) aproape incolor, fara bacterii mobile.
-mirosul placut de ciuperca, paine calda, rufe curate, paie coapte.
-umiditatea 67-68%, astfel incat strans in mana umezeste palma, dar nu o murdareste.
-pH-ul este cuprins intre limitele de 7.4-7.6.
Substratul nutritiv asfel pregatit va fi intodus in saci de polietilena (pentru cultura bizonala) sau in mijloace speciale de transport pentru salile de cultura in cazul culturii pe parapeti (cultura monozonala) sau in combinele pentru umplut si insamantat lazi (cultura plurizonala).
La sfarsitul copostarii, se poate executa un tratament preventiv cu o solutie de Dimilin 48 SC (40 l solutie/1 m³ compost).

Insamantarea miceliului
Miceliul de ciuperci (materialul de insamantare) care reproduce ciuperca de la care s-a pornit, este reprezentat de un preparat biologic obtinut in conditii sterile de laborator, pe un substrat nutritiv corespunzator, in conditii de ciupercarie. Se recomanda folosirea unor tulpini de ciuperci cat mai precoce cu o capacitate mare de productie, care sa poata fi valorificate atat in stare proaspata, cat si conservata.
Tipurile de miceliu au evoluat odata cu perfectionarea tehnologiilor de cultivare a ciupercilor. Miceliul clasic s-a produs pentru prima data in conditii sterile pe un suport de gunoi de cal si paie, dar nu permitea mecanizarea lucrarii de insamantare.
miceliu champignon - 2Miceliul granulat se produce pe un suport format din boabe de grau, orz, secara, mei, sorg, in amestec cu amendamente si ingrasaminte organice. Acesta se prezinta ca o pasla deasa de filamente miceliene pe suprafata boabelor, invelind separat fiecare bob. Miceliul granulat permite mecanizarea lucrarii de insamantare si dezvoltarea mai rapida a culturii de ciuperci, datorita celor 2-3 mii de puncte de inoculare/kg miceliu, dispersate la insamantarea prin amestecare in masa substratului.
Operatia de insamantare consta in introducerea miceliului comercial in interiorul substratului nutritiv de cultura, la o adancime si distanta stabilite in functie de calitatea substratului si conditiile de microclimat din local.

Insamantarea clasicaTehnologia de insamantare
Indiferent de sistemul de cultura, necesarul de compost si de miceliu este aceeasi pe unitatea de suprafata si anume: compost pasteurizat si conditionat -100 kg/m², miceliu de ciuperci granulat -500-600 g/m².
Metoda cea mai utilizata pentru executarea insamantarii este amestecarea miceliului cu substratul pasteurizat. Se executa atunci cand in compost s-a stabilizat temperatura la 26-28ºC si cand mirosul de amoniac a disparut si umiditatea substratului este cuprinsa intre 66 si 68%.
Metodele de insamantare variaza in functie de sistemul de cultura folosit:
-in cultura clasica se face insamantarea miceliului in cuiburi.
-in cultura intensiva, insamantarea miceliului in masa substratului nutritiv este in totalitate mecanizata. Pentru culturile monozone, insamantarea culturilor bizonale sau plurizonale se folosesc masini complexe.

Insamantarea in cultura clasica
Aceasta metoda de insamantare este cea mai veche si se practica la substratul nepasteurizat si dispus in biloane, folosindu-se miceliul clasic. Cuiburile se deschid la 2-4 cm adancime si la distanta de 20 cm intre ele, dispunerea fiind in forma de triunghi. In suport se foloseste miceliul pe suport granulat, insamantandu-se la 4 cm adancime daca substratul nutritiv are o umiditate mai redusa, este mai paios si conditiile optime de temperatura si umiditate relativa este mai greu de realizat (localuri uscate si reci).
Desimea de insamantare este de 9 cuiburi pe 1 m liniar de bilon pe un rand. Se insamanteaza doua randuri pe bilon distantate la 20 cm intre ele si la 5-6 cm de pardoseala si, respectiv, de coama bilonului. Pe coama bilonului se insamanteaza inca 5 cuiburi in spatiile dintre cuiburile randurilor superioare de pe pante, astfel ca 1 m liniar de bilon contine 23 cuiburi.
Metoda a inceput insa sa fie inlocuita cu metoda de amestecare a miceliului in toata masa substratului introdus in saci de polietilena, odata cu introducerea lui sau dupa, in proportie de 0.7%.

Insamantarea in cultura intensiva
la acest sistem de cultura, insamantarea este automatizata in totalitate. In culturile monozone, insamantarea se face mecanizat dupa incheierea pasteurizarii substratului, cu ajutorul unei masini speciale de insamantat, actionate electric. Masina se deplaseaza pe marginile parapetilor verticai ai stelajelor, iar de la un nivel la altul este mutata manual.
In culturile bizonale si plurizonale se folosesc pentru insamantarea lazilor linii tehnologice de mare capacitate. Lucrarea se face cand lazile sunt scoase de la pasteurizare.

Greseli care trebuiesc inlaturate la insamantarea miceliului
Pentru o impanzire cat mai activa a miceliului in masa substratului nutritiv, trebuie evitate greselile care conduc la aparitia unor conditii nefavorabile in perioada de insamantare a miceliului. Acestea constau in:
-erori de cantarire a miceliului fata de cantitatea de substrat nutritiv care urmeaza a fi insamantata si nerepartizarea uniforma a miceliului in substrat.
-insamantarea prea adanca a miceliului in cuiburi.
-igiena fitosanitara insuficient de bine respectata la repartrizarea miceliului, la insamantarea prin amestecare, suprainsamantare sau insamantare activa.
-lipsa tasarii substratului dupa efectuarea insamantarii.
-efectuarea insamantarii la temperaturi mai mari de 28ºC si umiditate mai mare de 70% in substratul nutritiv.
-prezenta in substratul nutritiv a amoniacului in timpul insamantarii intr-un procent mai ridicat de 0.03%.
-executarea insamantarii intr-un substrat nutritiv mai vechi de 15 zile de la data introducerii in local, mai ales cand in local este cald, ventilatia este insuficienta ( in cazul culturilor clasice).
-insamantarea de miceliu venit in contact cu diverse produse petroliere (motorina, uleiuri minerale, petrol etc.), care conduce la aparitia formelor teratologice la ciuperci, care diminueaza valoarea comerciala.
-nefolosirea miceliului de control la insamantarea straturilor plane, a lazilor si a sacilor din polietilena in cultura clasica si semiintensiva.
-executarea insamantarii pe un substrat nutritiv infectat cu ciuperci competitoare sau diversi daunatori si folosirea de miceliu cu infectii straine.

incubarea miceliuluiIncubarea miceliului in compost
Realizarea unei productii sustinute de ciuperci este conditionata in mare masura de impanzirea miceliului in substratul nutritiv, existand o relatie direct proportionala intre calitatea impanzirii miceliului si nivelul calitativ al productiei.
Miceliul raspandeste in masa substratului nutritiv si creeaza astfel masa vegetativa pentru etapele urmatoare. Perioada de incubare este de 12-14 zile in care filamente miceliene impanzesc aproape in totalitate substratul nutritiv.

Lucrari de ingrijire in perioada incubarii:
-umectarea hartiei de acoperire de 2-4 ori pe zi prin pulverizare cu apa.
-de 3 ori pe saptamana una din umectari se face cu solutie de formalina 0.5% pulverizata fin pe suprafata hartiei, pe spatiile dintre paturi, iar in camere, chiar si pe pereti.
-mentinerea umiditatii relative a aerului prin udarea zilnica a pardoselii si peretilor sau prin injectarea de abur cu debit redus in camerele speciale de incubare.
-verificarea zilnica a evolutiei miceliului in masa compostului.
-improspatarea solutiei de la dezinfectoarele usilor de la intrare.
-limitarea circulatiei persoanelor ce nu lucreaza in incubare.
-pastrarea unei igiene perfecte in spatiul de incubare si in imprejurimi.
-verificarea starii fitosanitare a miceliului in curs de incubare.

 

  • Discuții pe teme similare

    Ghebosu Marian Gheorghe
    29 decembrie 2020
    Buna ziua Am ciuperca respectiva crescuta in mod natural, spontan, pe un trunchi de dud, alaturi de pleurotus ostreatus. Cum fac să inmultesc această ciuperca. Multumesc
    0
    1
    Trimite

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile