Padurile indeplinesc simultan mai multe functii ecologice, economice si sociale. Pe baza caracteristicilor stationale si silvobiologice din teren, fiecare arboret sau trup de padure este incadrat in categoria padurilor de protectie sau in categoria padurilor de productie si protectie.

Din punct de vedere ecologic, cei mai importanti piloni sunt protectia biodiversitatii, a apelor si a conditiilor climatice, respectiv limitarea eroziunii solului.

Datorita productiei de materie prima care poate fi recoltata, procesata si valorificata pe piata interna si externa, padurile indeplinesc functii economice importante. Din punct de vedere economic, lemnul este resursa principala recoltata din padure. Totusi, pe langa lemnul de care avem atat de mare nevoie in viata de zi cu zi, padurea ne ofera fructe de padure, plante medicinale, ciuperci, vanat, apa si multe alte resurse. Este esential ca padurile sa fie gospodarite in asa fel incat sa se asigure continuitatea resurselor. Mai precis, recoltarea sau utilizarea unor resurse trebuie sa fie efectuata in asa fel incat sa ramana macar la fel de mult si pentru generatiile urmatoare.

Din punct de vedere social, padurea este importanta prin oferirea mediului potrivit recreerii, turismului si educatiei, precum si prin locurile de munca asigurate. De asemenea, pentru populatia localitatilor aflate in vecinatatea padurilor, asigurarea lemnului de foc este o prioritate sociala.

Ce ne ofera padurea?

Noi, Botanistii, am cuprins intr-un colaj cateva exemple. Lista poate fi completata cu numeroase alte servicii si produse pe care ni le ofera padurea, limita fiind imaginatia fiecaruia dintre noi (de la oxigen pana la apa pe care o consumam si de la jucariile din lemn pentru copii pana la sicriu).

Pe baza situatiilor individuale existente pe teren, au fost stabilite functiile dominante ale padurilor tarii. Astfel, totalitatea padurilor a fost impartita in doua grupe functionale, si anume: 

• Grupa Functionala I – paduri cu functii speciale de protectie;
• Grupa Functionala II – paduri de productie si protectie.

Grupa Functionala I – paduri cu functii speciale de protectie

In prezent, peste 50% din padurile din Romania sunt incadrate in Grupa Functionala I. In toate aceste suprafete de padure se impune un regim adecvat de gospodarire, in functie de natura obiectivului primar care se doreste a fi protejat si conservat. In functie de natura obiectivului protejat, padurile din Grupa Functionala I se impart in 5 subgrupe functionale:

• 1.1. Paduri cu functii de protectie a apelor;
• 1.2. Paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor;
• 1.3. Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori;
• 1.4. Paduri de interes social, cinegetic si de agrement (functii de recreere);
• 1.5. Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier (rezervatii stiintifice si monumente ale naturii).

In total, in cele 5 subgrupe functionale sunt cuprinse peste 50 de categorii functionale. Pentru a intelege mai bine necesitatea formarii acestor categorii functionale, se vor prezenta cateva exemple:

• 1.1.a – Arboretele situate în perimetrele de protecţie a izvoarelor, a zăcămintelor şi surselor de apă minerală şi potabilă;
• 1.1.b – Arboretele situate pe versanţii direcţi ai lacurilor de acumulare şi naturale;
• 1.2.h – Arboretele situate pe terenuri alunecătoare;
• 1.3.e – Perdelele forestiere de protecţie;
• 1.4.a – Arboretele constituite în păduri parc, parcuri recreative, tematice sau educaţionale;
• 1.4.b – Arboretele din jurul localităţilor, precum şi arboretele din intravilan;
• 1.6.a – Arboretele din parcurile naţionale incluse, prin planurile de management, în zona de protecţie strictă; etc.

Grupa Functionala II – paduri de productie si protectie

Padurile incadrate in Grupa Functionala II indeplinesc functii de protectie, pe langa functiile de productie. Prin gospodarirea durabila a padurilor in ansamblu, functiile acesteia se mentin constante. Pentru a intelege mai bine acest lucru, trebuie sa privim padurea ca pe un mozaic complex, in care se regasesc arborete (trupuri de padure) de diferite varste. Astfel, exploatarile forestiere pot fi distribuite pe ani si pe decenii in asa fel incat nevoile proprietarilor si ale societatii sa fie satisfacute, iar continuitatea padurii sa fie asigurata.

Mai precis…

Personalul de specialitate autorizat stabileste pentru fiecare deceniu interventiile silviculturale necesare pentru buna dezvoltare a fiecarui arboret in parte, in asa fel incat functiile ecologice, economice si sociale ale padurii sa fie indeplinite simutan. Lucrarile necesare sunt cuprinse intr-o documentatie voluminoasa, care poarta denumirea de Amenajament silvic. Pe suprafetele recent regenerate se executa lucrari de ingrijire a semintisului, in arboretele tinere si de varste medii se efectueaza lucrari de conducere a arboretelor, iar in arboretele ajunse la varsta maturitatii tehnice se executa tratamente silviculturale de regenerare (taieri rase, taieri progresive sau taieri succesive).

Padurea luata ca exemplu in imaginea de mai sus isi indeplineste la fel de bine functiile economice, ecologice si sociale si dupa 50 de ani:

Un caz aparte reprezinta arboretele pluriene, adica cele care sunt formate din arbori sau grupari de arbori cu varste diferite. In aceste arborete, lucrarile de exploatare se efectueaza esalonat, extragandu-se arbori pe alese. Dupa exploatarea unor exemplare din cuprinsul arboretului, are loc regenerarea pe cale naturala, in golurile ramase.

In cadrul Grupei Functionale II se diferentiaza 4 categorii functionale: 

• 2.1.a – Paduri destinate sa produca preponderent arbori grosi si de calitate superioara (lemn de rezonanta si claviatura);
• 2.1.b – Paduri destinate sa produca preponderent arbori grosi si de calitate superioara (lemn pentru furnir estetic si furnir tehnic);
• 2.1.c – Paduri destinate sa produca in mare parte lemn pentru cherestea;
• 2.1.d – Paduri destinate sa produca preponderent arbori mijlocii si subtiri (lemn pentru celuloza si foc, contructii rurale si alte utilizări).

Importanta lucrarilor in padurile de productie si protectie

Interventiile silviculturale sunt deosebit de importante in padurile de productie si protectie, atingandu-se mai multe obiective:

• scurtarea rotatiei;
• cresterea productiei;
• cresterea proportiei de lemn de calitate superioara;
• favorizarea speciilor valoroase din punct de vedere economic si ecologic;
• restrangerea speciilor invazive, daca este cazul;
• scaderea coeficientului de zveltete si imbunatatirea stabilitatii artboretului in timp;
• reducerea surselor de infectie prin extragerea majoritatii arborilor rupti, doborati, debilitati, bolnavi, atacati de daunatori;
• altele.

Ce se intampla daca nu se executa lucrarile silvice in padurile de productie si protectie?

In lipsa executarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor, procesul de reducere a numarului de arbori la hectar este foarte lent. Astfel, spatiul de crestere pentru fiecare arbore este mic, iar cresterile anuale sunt reduse. Datorita concurentei continue pentru lumina, arborii devin zvelti, adica inalti si subtiri, predispusi rupturilor si doboraturilor de vant sau zapada. In plus, adesea, exemplarele care raman in urma selectiei naturale nu corespund asteptarilor sau nevoilor partilor implicate (proprietar, societate).

Desi portiunea de padure taiata astazi pare a fi un loc distrus, in anii urmatori exploatarii va abunda in specii de plante erbacee, arbustive si arborescente iubitoare de lumina (care in conditii de arboret inchis nu au putut creste). Mai apoi, erbivorele vor fi atrase de vegetatia bogata, atragand astfel si carnivorele.

De aceea, se considera ca cea mai mare biodiversitate din padure se regaseste in parchetele de exploatare, in anii urmatori exploatarii. Mai apoi, dupa cativa ani, arboretele tinere si dese devin locurile preferate de odihna ale animalelor salbatice, oferind adapostul necesar. In deceniile urmatoare, prin selectia naturala si prin inteventiile silviculturale specifice, numarul arborilor la hectar se reduce. De la cateva mii de puieti la hectar in stadiul de semintis, se va ajunge la cateva sute de arbori la hectar la varste inaintate. Odata cu reducerea numarului de arbori prin efectuarea lucrarilor de conducere a arboretelor, se asigura lemn pentru proprietar si societate.

Astfel, putem spune ca padurea indeplineste diverse functii in fiecare stadiu de dezvoltare. Arboretele regenerate astazi vor incepe sa ofere produse secundare peste 20-40 de ani, in functie de specie. Mai apoi, de produsele principale din aceeasi padure se vor bucura nepotii, stranepotii, stra-stranepotii si stra-stra-stranepotii generatiilor actuale.

In lipsa interventiilor silviculturale (taieri), generatiile actuale nu beneficiaza de materia prima produsa de paduri, iar generatiile urmatoare vor avea la dispozitie mai putin lemn (productivitatea este mai scazuta in lipsa interventiilor silviculturale), respectiv lemn de calitate inferioara.

Tipurile Functionale

Fiecare categorie functionala este insotita de un tip functional, prin care este stabilit in mod practic gradul de protectie a padurilor. In total, se deosebesc 6 tipuri functionale notate de la T I la T VI.

In Tipul Functional I (T I) sunt incluse padurile in care este interzisa in totalitate exploatarea materiei lemnoase si a produselor forestiere nelemnoase, iar in Tipul Functional VI (T VI) sunt incluse padurile cu functii de productie si protectie, in care sunt admise toate tipurile de interventii silviculturale (tratamente silvice). Tipurile functionale II, III, IV si V (T II – T V) cuprind paduri in care este admisa efectuarea anumitor tratamente silviculturale, fiind totodata impuse restrictii speciale de aplicare a unor tratamente.

Explicatii termeni de specialitate:

Continuitatea, Principiul continuitatii – gestionarea durabila a padurilor, in asa fel incat functiile ecologice, economice si sociale sa fie asigurate constant, in prezent si in viitor, la nivel local si mondial.

Gestionarea durabila a padurilor – Administrarea si utilizarea resurselor padurii in asa fel incat biodiversitatea, productivitatea, vitalitatea, sanatatea si capacitatea de regenerare sa fie mentinuta sau chiar imbunatatita.

* * * Gestionarea durabila a padurilor si principiul continuitatii sunt termeni complementari.

Lucrari de conducere a arboretelor – curatiri si rarituri (care se executa in arboretele tinere, pana in faza de dezvoltare de codru mijlociu) si taieri de igiena.

Tratamente silviculturale – metodologii privind exploatarea si regenerarea arboretelor ajunse la varsta exploatabilitatii tehnice.

Produse secundare – material lemnos rezultat in urma executarii lucrarilor de conducere a arboretelor (in special din rarituri).

Produsele principale – lemn de dimensiuni mari, rezultat din taierile principale (tratamente cu taieri rase sau cu taieri repetate).